Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)

Istorie

182 2 la Liceul Premonstratensilor din Oradea în perioada 1900—1919;4 Vasile Chirvai, profesor la Preparandia din Oradea colaborator al lui Vasile Lucaciu în luptele naţionale ale românilor sătmăreni5. Intelectualitatea sanislăuană a avut tradiţii privind activitatea în cadrul unor societăţi culturale aşa cum a fost în cazul „Asociaţiei tran­silvane pentru literatura română şi cultura poporului român“ („Astra“). Printre membrii fondatori ai „Astrei“ s-a aflat şi Dumitru Hosu direc­torul şcolii din Sanislău, alături de alţi sătmăreni care asemeni întregu­lui popor român au salutat-o cu bucurie pentru că, „ea ne-a sădit con­ştiinţa puterii culturale a elementului nostru şi au recunoscut în „Astra“ ceea ce este şi vrea să fie o stea călăuzitoare“6. „Astra“ îşi desfăşura ac­tivitatea prin despărţăminte şi agenturi, organizaţii ale asociaţiei la ni­velul judeţelor şi comunelor subordonate unui Comitet central cu se­diul la Sibiu. în februarie 1898 s-a constituit despărţământul sătmar al „Astrei“ a cărui director a fost ales Gavril Lazăr de Purcăreţ din Sanis­lău7, cunoscută personalitate sătmăreană, vechi luptător pentru dreptate şi libertate naţională. Manifestările „Astrei“ de cea mai mare populari­tate le constituiau adunările generale ce se organizau la nivelul despăr­ţământului, fiind adevărate sărbători naţionale româneşti, fapt ce de­termina autorităţile să le interzică, aşa cum s-a întâmplat cu cea con­vocată pe 2 august 1900 la Sanislău8. Cu toată opoziţia şi măsurile de siguranţă a autorităţilor locale, populaţia din comună în frunte cu inte­lectualitatea au organizat în 1901, sub îndrumarea „Astrei“, „mari ma­­nifestaţiuni culturale şi naţionale care au lăsat urme adânci în sufletul populaţiei româneşti din acest ţinut“9. Cu sprijinul „Astrei“ au luat fiinţă biblioteci săteşti în mai multe localităţi din Transilvania. Din lipsă de fonduri s-au făcut colecţii şi s-a lansat un apel la toţi cărturarii din Tran­silvania pentru donaţii în fondul de cărţi destinate înfiinţării de biblio­teci populare. Astfel au luat fiinţă mai multe biblioteci în comitatul Satu-Mare. Printre biblioteci cu peste 100 de volume este menţionată în 1910 şi biblioteca din Sanislău cu 103 volume10, având în patrimoniu şi „Istoria pentru începutul românilor în Dacia“ a lui Petru Maior, do­nată de cărturarul orădean Iosif Vulcan cu o dedicaţie a acestuia pe prima pagină. Comuna Sanislău s-a afirmat ca o adevărată fortăreaţă a luptei na­ţionale în perioada postdualistă prin activitatea unor proieminente per­sonalităţi ale luptei românilor sătmăreni pentru apărarea fiinţei naţio­nale. Demnă de remarcat este activitatea desfăşurată de Gavril Lazăr 4 Dr. Iacob Radu — „Istoria Diecezei Române Unite a Orăzii Mari, Oradea, 1932, pp. 210, 221. 5 Florian Nica, op. cit., pag. 230. B Viorel Cibotă, „Documente privind mişcarea culturală Naţională Româ­nească din Transilvania la sfârşitul secolului al XIX-lea, în Satu Mare, Voi. 5—6, 1981—1982, p.p. 369. 7 Transilvania — Sibiu 1898, p. 255. 8 Familia, Oradea Mare, 1900, nr. 29, pg. 348 şi nr. 31, pag. 372. a loan Gherman, Plasa Cărei, judeţul Sălaj, Cărei 1937 p.p. 144, 145. lu Transilvania, Sibiu, 1910, pag. 254.

Next

/
Oldalképek
Tartalom