Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Istorie
3 183 de Purcăreţ11, fost membru în Partidul Naţional Român din Transilvania, participant la redactarea Memorandumului, făcând parte din delegaţia care a înaintat documentul, împăratului din Viena. Activitatea sa a fost continuată după 1906, când a decedat, de Alexă Pop care în timpul înfiinţării Episcopiei de Hajdudorog, ce urmărea maghiarizarea populaţiei româneşti prin biserică şi şcoală, s-a situat în fruntea unor manifestaţii care au avut loc în Sanislău, Moftinul Mic, Culciu, Doba. In faţa acestor acţiuni samavolnice săvârşite de emisarii hajdudorogului Alexa Pop a găsit un real sprijin în prietenii şi colaboratorii săi: Teodor Mihălî, Ştefan Cicio Pop, Vasile Lucaciu, Constantin Lucaciu, Gheorghe Pop de Băseşti11 12. Activitatea desfăşurată în acest context se integrează în mod firesc în perpetua ascensiune a ideii de întregire politică-naţională pe drumul spinos dar sigur care mergea inevitabil spre Alba Iulia. Această activitate evidenţiează faptul că la graniţa de vest a românismului, sufletul naţional era viguros şi aştepta doar ceasul izbăvirii, care nu a întârziat să vină. Constituirea statului naţional unitar român şi schimbările care au avut loc în viaţa economică, socială şi politică a ţării, în perioada care a urmat, s-a reflectat şi în domeniul culturii, noul cadru teritorial şi politic oferind condiţii prielnice de dezvoltare stimulând activitatea tuturor instituţiilor culturale. Pe acest fond s-a creat în Sanislău, în 1920, Societatea Culturală „Sentinela de Nord“ de către un grup de intelectuali şi studenţi din comună, dornici să contribuie la propăşirea culturală a comunei. Activitatea societăţii a constat in: serbări culturale, cu programe artistice deosebit de atractive şi variate, a susţinut activitatea unei biblioteci cu peste 3 000 de volume, cultivând dragostea pentru lectură în rândul locuitorilor din comună, a iniţiat cursuri de alfabetizare şi a contribuit la construirea unui cămin cultural care a rămas până astăzi, un impunător lăcaş de cultură cu care se mândresc locuitorii comunei13. Intensificarea activităţii şi sporirea popularităţii acesteia, a contribuit la editarea din iunie 1925 a unei reviste intitulată „Sentinela de Nord“ care apărea lunar, dar din motive financiare nu a apărut decât 5 sau 6 numere (cunoscându-se în prezent doar numărul 2 din iulie 1925). Societatea activa pe baza unui statut legal aprobat de autorităţile statale, fiind condusă de un comitet ce avea în frunte un preşedinte, secretar, casier, bibliotecar şi membrii. Comitetul era ajutat să-şi exercite activitatea de o Comisie de control şi Comisia de arbitrii14. Membrii acestor organisme se alegeau conform art. 24 din Statut pe timp de trei ani. în funcţia de preşedinte al societăţii s-au aflat: avocatul loan Maghiaru (1920—1925), avocatul loan Haiaş (1925—1934) şi dr. loan Cosma (1934— 11 Cf. loan Belean, Gavril Lazăr de Purcăreţ, în Cronica sătmăreană, Satu Mare, 1981, pag. 2 şi Viorel Ciubotă, Aspecte ale mişcării memorandiste din judeţul Satu Mare (1892—1894), în „Satu Mare — Studii şi comunicări“, 1980 pp. 203, 210. 12 I. loan Ardeleanu Senior — Oameni din Sălaj. Momente din luptele naţionale ale românilor sălăjeni, Zalău, 1938 p.p. 75—85. 13 Zora Belean — Monografia comunei Sanislău, 1980, p. 102. 14 „Sentinela de Nord“, Cărei — iulie, 1925, nr. 2.
