Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)

Istorie

TREI SCRISORI INEDITE ALE „ASOCIAŢIEI NAŢIONALE IN ARAD PENTRU CULTURA ŞI CONSERVAREA POPORULUI ROMAN“ VIOREL CIUBOTĂ Legăturile vechi existente între ţinuturile sătmărene şi cele arădene datează, cel puţin pe baza actelor existente la Arhivele Statului din Satu Mare, încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când o parte a parohiilor româneşti sătmărene care nu au trecut la greco-cato­­licism, aparţineau de episcopia Aradului1. Insă un spirit nou de colaborare politică şi culturală apare în de­ceniul al VII-lea al secolului al XIX-lea când asistăm la ample acţiuni în acest sens. Se păstrează o scrisoare a lui Iacob Brânduşanu, originar din ju­deţul Satu Mare, autorul primei nuvele consacrate Ţării Oaşului („Ca­­merdiana“ — Cămărzana)1 2 ajuns avocat în Arad şi care într-o scrisoare trimisă protopopului din Seini George Maniu, un brav luptător pentru drepturi naţionale, îi comunică că i-a trimis cele trei memorii ale ro­mânilor arădeni din iulie 1860, 9/23 mai 1861, 19/31 mai 1861 adresate lui Andrei Saguna, Comisiei Permanente de la Sibiu şi deputaţilor ro­mâni din dieta de la Pesta, pentru ca şi românii din această zonă să adopte o atitudine similară şi anume să ceară ţinerea unui congres al tuturor românilor din monarhia austriacă3. Foarte important este faptul că din context reiese că şi din judeţul Satu Mare au fost expediate scrisori în Arad care conţineau părerile politice ale sătmărenilor: „Aşa dară vei vedea că noi încă suntem de părerile D-voastre“4. Scrisoarea se consti­tuie într-un program de acţiune politică al tuturor românilor din Par­tium, în Sătmar având loc mai multe întruniri politice ale fruntaşilor români aşa după cum reiese dintr-o scrisoare din 30 septembrie 1864 expediată de George Maniu lui Torna Sorban, arhidiaconul Careilor5. Este aproape sigur că unul din momentele când s-a discutat despre atitudinea politică comună a sătmărenilor şi arădenilor a fost prilejuit de conferinţa preliminară şcolară ţinută în 12 septembrie la Seini şi unde 1 Arhivele Statului Satu Mare, Colecţia de documente ale instituţiilor ecle­ziastice, inv. nr. 298 şi 299. 2 cf. Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, p. 88—89. 3 Maramureşenii in lupta pentru libertate şi unitate naţională. Documente 1848—1918, Bucureşti, 1981, p. 97. 4 Ibidem. 5 Lupta românilor din judeţul Satu Mare pentru făurirea statului naţional unitar român. Documente 1848—1918, Bucureşti, 1989, p. 139.

Next

/
Oldalképek
Tartalom