Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Istorie
142 2 participă o serie de fruntaşi ai mişcării naţionale: loan Seremi, protopopul din Mădăras6, Vasile Catoca, protopopul din Borleşti, Petru Bran7, protopopul din Satu Mare, George Maniu, Ciriac Barbul, 5 profesori de la liceul din Beiuş, Petru Mihuţ8, loan Sălăgian9, George Marchiş10, Ignat Sabo11, Simion Popovici Deseanu12, precum şi loan Popovici Deseanu, posesor în comitatul Aradului şi „ablegat la dieta Ungariei“13 în acest context de strânse legături politice dar şi culturale între sătmăreni şi arădeni, se înscriu şi cele trei scrisori ale Asociaţiei Naţionale în Arad pentru cultura poporului român înfiinţată în anul 1862 din iniţiativa lui George Popa14. Prima este o adresă (nr. 81) din septembrie 24/6 octombrie 1865 şi este adresată lui Torna Sorban15 fiind semnată de V. Popovici, director secund şi Dionisie Păscuţiu, notar al Asociaţiei arădene. Ea cuprindea hotărârile adoptate în şedinţa directorială ţinută în 24 septembrie/4 octombrie 1865 privitor la ţinuturile sătmărene. Astfel i se expedia lui Sorban lista membrilor Asociaţiei din comitatul Satu Mare, în care erau consemnate restanţele de cotizaţii, rugându-1 să le încaseze şi să le expedieze casierului dr. Atanasie Sándor16. Era rugat deasemenea să vegheze „asupra schimbarei localizarei, sau intravenitei moarte între membrii asociaţiei ţinători de sfera activităţii 6 Iacob Brânduşanu îi mărturiseşte lui G. Maniu intenţia de a-i expedia şi lui Seremi memoriile cf. Maramureşenii..., p. 97. 7 Petru Bran (1821—1877), născut la Tohan, jud. Sălaj, numit profesor şi protopop la Satu Mare în 1859, unde a militat intens pentru drepturi politice şi naţionale pentru românii sătmăreni. A introdus limba română la Liceul catolic regesc din Satu Mare în anul 1859, cf. V. Scurtu, Petru Bran un luptător al trecutului românesc din Satu Mare, Satu Mare, f.a. 8 Petru Mihuţ (1830—1902) profesor la Beiuş în perioada 1855—1864 şi director al liceului între anii 1877—1888, cf. Dr. Constantin Pavel, Şcoalele din Beiuş 1828—1928, Beiuş, 1928, p. 166. 8 loan Silviu Sălăjanu (1836—1896) născut în judeţul Satu Mare, profesor la Beiuş între anii 1858—1872, autor al primului manual de geografie din Transilvania (1871), cf. dr. C. Pavel, Şcoalele..., p. 169—171. 10 George Marchiş (1836—1884) profesor la Beiuş între anii 1859—1862, cf. Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979, p. 552 şi dr. C. Pavel, Şcoalele ..., p. 171. 11 Ignaţiu Sabo ( —1878) profesor la Beiuş între anii 1858—1860. A scris mult în problema înfinţării unui gimnaziu la Seini prin presa vremii. 12 Simion Popovici Deseanu (1825—1928) profesor suplinitor la Beiuş între anii 1860—1862, cf. dr. C. Pavel, Şcoalele..., p. 172. 13 loan Popovici Deseanu (1831—1892), născut la Bichiş şi ales deputat în dietă în anul 1861, fondator şi conducător al Asociaţiei Arădene pentru Cultură, deputat de Rodna în dietă în anii 1868 şi 1874 cf. C. Diaconovich, Enciclopedia Română, tomul II, Sibiu, 1990, p. 143. 14 Este vorba de „Asociaţiunea naţională în Arad pentru cultura şi conversarea poporului român“ care a funcţionat cu o întrerupere de câţiva ani până în 1918 cf. V. Curticăpeanu, Mişcarea culturală românească pentru unirea din 1918, Bucureşti, 1968, p. 48—58. 15 Torna Şorban (1805—1881) născut la Nyiradony, în Ungaria, numit arhidiacon al părţilor sătmărene la 1857, remarcându-se ca un neobosit promotor al programului cultural şi politic al românilor sătmăreni. 16 Muzeul judeţean Satu Mare, inv. nr. 20.116, f. 2.
