Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)

Istorie

POPA CHIRILÄ DIN ACIUA — COPIST DIN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XVn-lea ELENA BÂRNUŢ1U Alături de cartea tipărită care a circulat în toate provinciile româ­neşti, purtând mesajul cultural şi confirmând aceleaşi- preocupări spiri­tuale, copiile manuscrise aduc de peste veacuri munca plină de dăruire a unor cărturari modeşti, din mulţimea cărora multe nume nu au fost păstrate.1 Manuscrisul care face obiectul prezentului studiu este un Minei românesc de la sfârşitul secolului XVII, în grafie chirilică şi provine din colecţia lui Dariu Pop, împreună cu alte manuscrise „cedate de mine oraşului Satu Mare“.1 2 Manuscrisul (19X15,5 cm) are 244 de file, nenumerotate, textul dispus pe o coloană, iar numărul rândurilor variind între 18 şi 21. Lip­sesc ilustraţiile, copistul grăbindu-se să-l ofere cât mai repede unei co­munităţi lipsite de textele necesare oficierii serviciului religios. Textul este scris cu cerneală neagră de diferite tipuri şi cerneală roşie pentru titluri, pentru indicaţiile tipiconale cât şi pentru iniţialele frazelor şi capitolelor. Iniţialele sunt simple, textul fiind realizat cu două feluri distincte de scriere: semicursivă şi semiunicială, cu suprascrieri şi pre­scurtări. Analiza lexicală a textului, prin cuvintele şi expresiile folosite (limbile, priceaznă, împotriva, împocişetorilor, frămseţa, cinuri, îmbîă­­tie, mănule, tărhat, solitoare, uniciune, mierţă, zama, vârvul, ol, tom­­nind) oglindeşte crâmpeie ale graiului din nordul ţării, la sfârşitul seco­lului XVII, când dascăli şi dieci locali şi peregrini copiază şi leagă cărţi în această parte a ţării. Pe baza analogiilor grafologice cu Triódul3 existent în colecţia Muzeului Judeţean Satu Mare, îl recunoaştem pe copistul „popa Chirilă din Aciua“, despre care avem date certe că la sfârşitul secolului XVII traduce şi scrie un Minei pentru popa Iuon din Mădăraş.4 Traducerea 1 P. P. Panaitescu, Introducere in istoria culturii româneşti, Bucureşti, 196Í); Şt. Bârsănescu, Pagini nescrise din istoria culturii româneşti, Bucureşti, 1968; P. P. Panaitescu, începuturile şi biruinţa scrisului in limba română, Bucureşti, 1965; Florian Dudaş, Manuscrisele româneşti medievale din Crişana, Transilvania, 1986. 2 Dariu Pop, Mărturii strămoşeşti, Satu Mare, (1983). 3 Doru Radosav, Manuscrise româneşti din sec. al XVIII-lea în părţile sătmă­rene, în Satu Mare Studii şi Comunicări, 1981—1982. 4 loan Bârlea, însemnări din bisericile Maramureşului, Bucureşti, 1909.

Next

/
Oldalképek
Tartalom