Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)
Istorie
5 243 Analizînd mai multe documente de arhivă, apoi unele „Conscripţii urbariale“ ca şi „Urbarii din plasa Nyiri („processus Nyiri“) şi din jur de Cărei, ni se dezvăluie o stare generală de nemulţumire faţă de comportarea moşierilor în raporturile lor cu iobagii. Alarmată, Curtea de la Viena ordonă „investigaţii“ spre a afla dacă s-au încheiat sau nu urbarii, dacă se respectă clauzele înscrise şi în ce anume constau abuzurile stăpînilor de moşii care au provocat starea explozivă a supuşilor. Cu ocazia Conscripţiei urbariale din Resighea, la 8 iulie 1772, Andrei Lungu, judele local („Judex Loci“) împreună cu 7 juraţi („adjuraţi“) şi cu doi bătrîni ai satului („Seniores Loci“), prin pana notarului comunal Torna Butean, se plîng că, deşi satul lor avusese o scrisoare urbarială încă înainte de asta cu vreo 27 de ani (deci cam din 1745), aceea scrisoare pierzîndu-se din cauza relei păstrări, moşierii nu au respectat contractul. „Acum sătenii nu lucrează în baza vreuni contract, ci după cum le convine moşierilor, fie cu boii, fie cu braţele, că moşierii îi mină la lucru cît le este pofta lor11. In Ciumeşti („Possessio Csomaköz“), starea explozivă a persistat şi după încheierea urbariilor. Aceasta se vede din lunga plîngere scrisă pe care ciumeştenii au înaintat-o autorităţilor comitatense, care s-au şi deplasat la faţa locului pentru cercetări, încheiate la 9 noiembrie 178011 12. Deci. cu patru ani înainte de furtuna din Apuseni, ciumeştenii se plîng amarnic. Plîngerea lor cuprinde multe capete de acuză. Moşierii exploatează nemilos şi săvîrşesc cruzimi de tot felul, inclusiv bătaia crîncenă. Robota pretinsă de ei nu cunoaşte margini. Călcînd prevederile punctului 3 din urbanul încheiat, moşierii pretind, în loc de o zi de muncă pe săptămînă neasemuit de multe alte zile de prestaţii absolut nedatorate. La arat, îi ţin începînd de luni dimineaţa pînă sîmbătă seara, „şi numai atunci îi slobod acasă“. Din această amarnică plîngere a ciumeştenilor nu vom mai reţine decît ceea ce este util temei noastre şi anume că în paginile acestui dosar de anchetă apar şi numele a doi voievozi locali, pe nume Ciumă Moise („Csomay Mojses“) şi Radu Ursu („Radj Urszuly“). în anul 1783, în satul Roşiori („Veres Marton“) jud. Satu Mare, se face o cercetare la faţa locului în legătură cu recunoaşterea calităţii de nobil a unui român din acea localitate. Trimişii Congregaţiei generale a nobililor din Comitetul Satu Mare audiază mai mulţi săteni, împreună cu judele local Vasile Jegta („Judex Veresmartiensis“). Este solicitat şi Gavril Cosma, voievodul local?, care încă depune mărturie favorabilă ce-11 „Series Urbarialis Investigation în Processu Nyir..anul 1779 (martie 24), fascicola Nr. 56, actul nr. 306, fila 2 jos; La aceleaşi arhive şi acelaşi fond doc.: „Conscriptio urbarialis Reszege (Resighea). Examen et Fassiones ad Interrogatoria — Possessio Reszege (Resighea), 8 iulie 1772; Arhivele Statului Cluj Napoca,, acelaşi fond.; Reszege neoii Kelségnek Urbárjona..., 16—18 martie 1775“. 12 Arhivele Statului Öuj-Napoca, Fond doc. Comitat Satu Mare, fascicola nr. 56, act nr. 127, anul 1779 (noiembrie); „Investigatio... Possessio Csomaköz“ (Ciumeşti). 16»
