Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)
Ştiinţele naturii
CUTREMURE DE PÄMlNT ÎN JUDEŢUL SATU MARE PINA LA 1900 NEŢA IERCOŞAN ANA IERCOŞAN Studiul societăţii umane în interdependenţă cu mediul natural, constituie nu numai un mod modern de a concepe cercetarea istorică, ci şi o necesitate obiectivă pentru reconstituirea cit mai veridică a unei perioade istorice, prin care să se analizeze relaţiile dintre factorii sociali şi cei naturali; ditre om şi natură1. Este evident că, nu se poate concepe ca influenţa unui factor sau fenomen natural să fie determinantă, dar de multe ori acestea pot perturba evoluţia habitatului uman. Cercetarea istorică trebuie să aibă în vedere şi acţiunea directă sau indirectă a unor fenomene climatice, epidemii, incendii şi cutremure de pămînt, asupra societăţii, a căror cunoaştere şi valorificare ştiinţifică pot aduce contribuţii de seamă la elucidarea unor conjuncturi economico-sociale2. Cronicile medievale abundă în relatări despre asemenea fenomene, care au frapat pe contemporani3, cum este şi cazul judeţului Satu Mare, dar acestea pot fi folosite numai după o analiză critică şi selectivă, făcînd apel şi la alte ştiinţe: arheologia, geografia, demografia, statistica, geofizica etc. şi coroborînd rezultatele investigaţiilor din aceste domenii de frontieră cu informaţiile istorice propriuzise4. Cutremurele de pămînt fac parte din categoria fenomenelor celor mai îngrozitoare ale naturii. Apariţia bruscă a cutremurului, forţa distrugătoare a oscilaţiilor scoarţei pămînteşti, consecinţele lor teribile, precum şi durata scurtă a întregului fenomen, au produs o impresie şi o spaimă puternică nu numai asupra martorilor oculari, ci şi asupra tuturor celor ce primesc veşti despre ele5. Seismele nu pot fi prevăzute, oprite sau evitate. Se poate însă şi trebuie cercetate mecanismele care le produc, căutat rit1 Şt. Pascu, Demografia istorică, în Populaţie şi societate, voi. I, Cluj, 1972, p. 11—74; Idem, Demografie şi ecologie, în Revista de istorie, Tomul, 33, 1980, p. 707—723; V. Milăilescu, Punct de vedere geografic, în Lucrări ştiinţifice, seria geografie, Oradea, 1972, p. 5—8. 2 S. Goldenberg, Clima, climatologia şi istoria, AIIC, XVI, Cluj, 1972, p. 431—444. 3 N. Constantineseu, Satul medieval dispărut si cercetarea europeană actuală, SCIV, 18, 1967, 2, p. 361—373. 4 S. Goldenberg, art. cit., p. 431. 5 Gh. Petrescu, Cutremure de pămînt, Ed. tehnică, Bucureşti, 1959, p. 4.
