Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)
Ştiinţele naturii
566 2 mul, stabilite intervalele dintre ele, cunoscute focarele şi zonele epicentrale ale acestora6. Studierea fenomenelor seismice de pe un spaţiu geografic restrîns, cum este judeţul Satu Mare, prin folosirea unor date furnizate de izvoare specifice: istorii, protocoale, jurnale, calendare, însemnări de carte etc,, care aduc uneori ştiri lapidare cu date precise, alteori detaliate şi comentate despre cutremure, scrise de oameni din cele mai diferite categorii sociale7, precum şi unele valoroase lucrări monografice despre seisme8, pot aduce daţe noi atît pentru cercetările de demografie istorică cit şi pentru specialiştii în seismologie9. Enumerăm cronologic cutremurele de pămînt cunoscute de noi, care au afectat ori au avut epicentrele pe teritoriul actualului judeţ Satu Mare: 1. 1092, iulie 6, cutremur cu epicentrul neprecizat care a produs pagube mari în zona Tisei, simţit probabil şi în zona Sătmarului10. P.11 2. 1223, ianuarie 8, cutremur transilvanie (?)12, P.13 3. 1603, mai 5, cutremur transilvanie cu epicentrul neprecizat, simţit pînă la Kosice (Cehoslovacia), P.14 4. 1715, decembrie 5, cutremur în nord-vestul ţarii, de origine neprecizată, M.15 5. 1746, decembrie 7, cutremur cu epicentrul în Transilvania (făgărăşan) simţit pînă la Debreţin, M.16 6. 178Í, decembrie 10, cutremur local cu epicentrul la Teceu — Maramureş, simţit şi la Satu mare, S.17 7. 1784, februarie 1, cutremur local în comitatul Satu Mare, S.18 6 S. Goldenberg, Cutremure de pămînt din trecut, în Tribuna, (1061, 16), Anul XXI, 21 aprilie 1977, p. 8. 7 Ibidem. 8 I. Atanasiu, Cutremurele de pămînt din România, Ed. Academiei, Bucureşti, 1961; Réthly A., A Kárpátmedencék földrengései (455—1918), Budapesta, 1952. 9 Mulţumim Centrului de Fizică a Pămîntului şi Seismologie-Bucureşti: dr. Radu Corneliu şi ing. Pântea Aurelian pentru unele date bibliografice puse la dispoziţie. 10 Réthly A., op. cit., p. 23. 11 Intrucît este dificil de stabilit intensitatea maximă a cutremurelor, în urma comparării informaţiilor din izvoare diferite propunem convenţional următoarele valori: S. = slab (1; 2; 3 grade); M.=moderat (4; 5); P.=puternic (6; 7) şi F.P.=foarte puternic (8, 9), vezi: Şt. Airinei, Radiografia geofizică a subsolului României, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1980, p. 163. 12 I. Atanasiu a studiat detaliat cutremurele din ţara noastră, cu epicentrele lor şi ariile de sensibilitate seismică, stabilind principalele arii seismice: moldavice, transilvanice, danubiene, bănăţene etc. 13 Réthly A., op. cit., p. 24. 14 Ibidem, p. 51—52. 15 I. Atanasiu, op. cit., p. 139; S. Goldenberg, art. cit., în Tribuna, 17/1977, p. 8; FI. Dudás, Vechile tipărituri din bisericile Bihorului în sec. XVI—XVII, Oradea, 1979, p. 170. 16 Ibidem; Réthly A., op. cit., p. 70. 17 Réthly A., op. cit. p. 107. 18 Ibidem, p. 114.
