Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)
Istorie
3 431 Pe lîngă lotul tip de 2 iugăre, cei fără casă au fost împroprietăriţi şi cu cite un loc de casă în suprafaţă de 0,400—0,900 jugăre, la preţul de 10,80 lei stînjenul pătrat11. Bunăoară, în septembrie 1945, au fost împroprietăriţi cu locuri de casă 61 locuitori din Tătăreşti, constâtuindu-se o nouă vatră de sat, în partea de miazăzi a comunei, numită „Tireac“12. Problematică era împroprietărirea ţăranilor din plasa Oaş, avînd în vedere faptul că aici pămîntul arabil era puţin iar solul sărăcăcios. Sesizată de această stare de lucruri, Camera de Agricultură a judeţului Satu Mare solicita prin adresa din 23 mai 1945 Comisiei de plasă pentru Reforma agrară Satu-Mare ca: „avînd în vedere faptul că locuitorii plăşii Satu Mare au fost în marea lor majoritate împroprietăriţi prin legea din 1921 şi, în plus, aceasta din 1945, lotul tip în comunele Livada, Micula şi Agriş, învecinate cu plasa Oaş, să fie mai mic, urmînd să se transfere din plasa Satu Mare îndreptăţiţilor din Oaş, circa 1 500 iugăre sub formă de loturi tip de 3 iugăre“13. Cert este, că, din moşiile conţilor Sztăray Mihai şi Kende Sigismund din Livada, care par a fi fost şi cele mai întinse moşii din judeţ la acea dată, au fost împroprietăriţi ţărani din Gherţa Mică, Certeze, Huta Certeze, Boineşti, Bixad, Călineşti, Racşa, Dumbrava şi Livada14. Moşii mari erau concentrate în zona Ardud-Beltiug, unde au fost împroprietăriţi locuitori din satele şi comunele învecinate: Ghirişa, Giungi, Bolda, Răteşti, Mădăras şi Şandra15. Potrivit prevederilor legii de reformă agrară, pămînturile celor fugiţi cu armatele germane şi maghiare erau expropriate în întregime, în judeţul nostru, astfel de cazuri au avut loc în comunele Homorodu de Jos, Lipău, Cărăşeu, Borleşti şi Sîi unde au fost expropriate pămînturile şvabilor fugiţi16. în plasa Ardusat, majoritatea locuitorilor au fost împroprietăriţi din întinsele moşii aparţinînd lui Dégenfeld Paul şi Maximilian17, iar cei din plasa Şomcuta Mare din moşiile conţilor Teleki Paul şi Teleki Ádám18. De asemenea, vom întîlni multe cazuri de împroprietărire a locuitorilor din plasa Baia Mare (Firiza, Chiuzbaia, Baia Mare, liba) cu loturi în Sîi şi Borleşti, pe moşiile şvabilor fugiţi, sau în Medieşul Aurit19. în comunele învecinate cu municipiul Satu Mare — Apateu, Amaţi, Ambud, Păuleşti, Petin, Sătmărel şi Culciu Mare — sute de ţărani au 11 Arhivele Statului Satu Mare, fond Pretura plăsii Satu Mare, dos. 8/1946, fila 13. 12 Arhivele Statului Satu Mare, fond Camera de Agricultură a jud. Satu Mare, dos. 419/1945, filele 66—67. 13 Idem, dos. 26/1945, fila 6. 14 Idem, dos. 989/1945, filele 19—29. 15 Idem, dos. 982/1945, filele 1—100. 16 Idem, dos. 1058/1945, filele 1—94. 17 Idem, dos. 1002/1945, filele 1—95. 18 Idem, dos. 1039/1945, filele 1—52. 18 Idem, dos. 1053/1945, filele 1—100.
