Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)
Istorie
432 4 fost împroprietăriţi din moşiile expropriate de la Böszörményi Carol şi Emil, Ilié C. Barbul, Horváth Gheorghe, Szarka Andrei ş.a.20. Din suprafeţele expropriate cu destinaţia rezervă de stat, au fost create în cadrul comunelor loturi pentru grădina comunală de legume în suprafaţă de cite 200 m.p. de familie21 sau rezerve de câte 0,5—1,5 ha, în vederea înfiinţării plantaţiilor de duzi pentru intensificarea culturii duzilor şi creşterii viermilor de mătase22. Tot din rezerva de stat, o parte era destinată împroprietăririi cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul“, cum a fost spre exemplu în plasa Satu Mare, unde această rezervă însuma 95 ha23. Rezervele de stat, la nivel de comune, variu, în general, între 5—20 ha. în municipiul Satu Mare au fost împroprietăriţi un total de 935 ţărani, din care 339 în partea Mintiu (Némethi) unde s-au expropriat 612 iugăre, iar în partea de dincolo de pod au fost împroprietăriţi restul de 596 ţărani din moşiile lui Farkas Alexa (98 ţărani), Horváth loan (47 ţărani), Antal Emilia (250 ţărani) ş.a.24 Aceste moşii se situau în hotarul oraşului Satu Mare, în partea numită „Rîtu Mare“, „Calea Viilor“, „Drumul Amaţului“ sau „Drumul Sătmărelului“25. Se cuvine să ilustrăm în cîteva cifre sintetice şi aspecte ale aplicării reformei agrare în plăşile Cărei şi Tăşnad, care făceau parte la acea dată din judeţul Sălaj. Astfel, memoriul întocmit de Comisia de verificare a Reformei Agrare din plasa Cărei şi purtând data de 2 octombrie 1946, arăta că în cele 24 de comune ale plăşii au fost expropriate 2 577,8 ha de la 224 proprietari cu care au fost împroprietăriţi 2 495 locuitori26. Dintre moşiile expropriate, cele mai mari erau ale familiei contelui Eszterhăzi cu 804 iugăre, Berger Adalbert — 590 iugăre, ambele în Cărei, apoi moşia lui Domahidy Ştefan din Domăneşti — 580 iugăre şi Majtényi Nicolae din Moftinu Mic — 195 iugăre27. Din adresa Ocolului Agricol Cărei, aflăm că toate bunurile, proprietate a contelui Károlyi au fost declarate rezervă de stat şi trecute în patrimoniul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, exceptînd castelul din Cărei, care a fost trecut în patrimoniul Ministerului de Război28. Prin ordinul M.A.D. nr. 155012/1946, fosta proprietate Károlyi din Cărei, în suprafaţă de 105 iug. 887 stj. p. împreună cu clădirile şi plantaţiile aferente au fost făcute rezervă de stat în vederea înfiinţării Şcolii de agricultură şi a unei ferme de stat29. 20 Idem, dos. 419/1945, fila 46. 21 Idem, dos. 419/1945, fila 1. 22 Idem, dos. 419/1945, fila 2. 23 Idem, dos. 419/1945, fila 171. 24 Idem, dos. 400/1945, filele 1—15. 25 Idem, dos. 408/1945, filele 25 şi 40. 26 Arhivele Statului Satu Mare, fond Pretura Plăşii Cărei, dos. 3/1945, fila 40. 27 Idem, dos. 3/1945, fila 53. 28 Idem, dos. 3/1945, fila 12. 29 Idem, dos. 3/1945, fila 11.