Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)

Arheologie

f,

ARHEOLOGIE

TIPOLOGIA UNELTELOR DIN PIATRĂ ŞLEFUITA DIN AŞEZAREA NEOLITICĂ DE LA SUPLACU DE BARCÄU (J. BIHOR)

DOINA IGNAT

Aşezarea neolitică de la Suplacu de Barcău este situată în partea de Sud—Sud-Vest a Comunei în dreapta şoselei Oradea — Zalău, în hotarul numit de localnici, „Corău“.

în cele şapte campanii arheologice au fost cercetate două puncte de intensă locuire. Din această aşezare — distrusă în parte de apele Barcăului — provine şi; o colecţie arheologică constituită din ceramică şi unelte din piatră care a intrat în patrimoniul Muzeului Ţării Crişurilor. Săpăturile arheologice ,au permis racordarea acestor materiale cu cele provenite din săpăturile sistematice.

Aşezarea comportă două nivele de locuire, separate între ele printr-p lentilă de mii aluvionar, reprezentînd desigur o revărsare a apelor Barcăului.

în cadrul descoperirilor arheologice aparţinând epocii neolitice din nord-vestul -Rohrâriiei, aşezarea de la Suplacu de Barcău reprezintă deocamdată o secvenţă singulară. Grupul Suplac evoluat pe un fond cu ceramică pictată, constituie se pare, ca şi grupul Iclod din centrul Transilvaniei un fond local pentru geneza culturilor eneoliticului vechi.

Din cele 10 locuinţe dezvelite —, aparţinînd ambelor nivele, din stratul de cultură,, mai ales din preajma locuinţelor şi din malul Barcăului au fost' descoperite un număr de 369 de unelte şlefuite, întregi sau aproape întregi şi 208 piese în stare fragmentară.

Această, abundenţă neobişnuită de unelte şlefuite descoperite într-o singură aşezare ne îndreptăţeşte să afirmăm că la Suplacu de Barcău exista un sat neolitic specializat în prelucrarea uneltelor.

Afirmaţia, se bazează pe următoarele considerente:

— Uneltele .sínt lucrate în aşezare, din roci locale, caracteristice Munţilor Plopiş. în fiecare locuinţă au fost descoperite deşeuri de prelucrare, bucăţi de rocă cu urme de şlefuire, rocă brută, dar şi piese finite.

— Din totalul de 369 piese, 8% sínt piese în curs de prelucrare iar 16% sínt piese neutilizate. Acestui procentaj nu am adăugat piesele care, lucrate din roci, cu duritate redusă s-au degradat în timp, prezentînd la dăta descoperirii spărturi sau exfolieri.