Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)

Istorie

148

6

Fig. 2. Harta cetăţii făcută de Nicolo Agostini.

colul intitulat: „Gli achitetti militari italiani in Transilvania nei secoli XIV—XVII“. Apărut în „Boletino del Instituto e di Cultura deli’ Arma del Genio“, din anul 1933 nr. 1. „Cetatea medievală din Satu Mare a fost cuadrilaterală, în fiecare colţ cu un mic turn“.

Acest castel l-am găsit reprezentat pe harta inginerului militar italian Nicolo Agostini, (din circa 1560—70), care a făcut mai multe hărţi (fig. 2) şi tablouri despre luptele din 1562 în jurul oraşului Satu Mare. Pe una din hărţile lui Agostini putem vedea cetatea la capătul străzilor Rîndunelelor şi Rozelor lîngă str. Caişilor.

Vatra oraşului Mintiu în jurul bisericii reformate de azi şi cuprindea str. Pinierilor pînă la str. Conta (dar numai pe partea nordică), str. Ady Endre şi B-dul Unirii. Şi aici casele au fost mici, din lemn şi pămînt, asemănătoare cu cele din Satu Mare. Rămăşiţe nu prea sínt.

Totuşi B. Bagossy în „Monografia oraşului Satu Mare“ scrie că s-au găsit urmele mănăstirii călugărilor din Mintiu în locul unde a fost Primpretura de atunci, în str. Ady Endre17. Nu cunoaştem locul Primpreturii,