Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Istorie
CU PRIVIRE LA APLICAREA REFORMEI AGRARE DIN 1921 ÎN SATELE DIN MUNŢII CODRULUI D. ŞANDRU La graniţa dintre judeţe Satu Mare şi Sălaj se întinde, pe o suprafaţă de cîteva zeci de mii de hectare, masivul păduros Munţii Codrului sau Codrii Sătmarului. In momentul legiferării reformei agrare din 1921 el se afla aproape în întregime în stăpînirea a trei mari proprietari: contele Ludovic Karolyi, Mauriciu Tischller şi Societatea Anonimă Forestieră „Beltiug“ (Belkete Uradalom r.t.). Prin aplicarea dispoziţiilor legii agrare pentru Transilvania, moşia contelui Karolyi, de aproximativ 26 000 de iugăre teren cultivabil şi păduri, considerată ca proprietate a unui absenteist, a fost expropriată în întregime. Din acest domeniu, partea cultivabilă s-a distribuit la împroprietărirea individuală a ţăranilor îndreptăţiţi din satele de pe moşie, iar pădurea, de 6 814 iugăre, a fost transformată în rezervă de stat1. Societatea „Beltiug“, cu sediul la Budapesta, deci tot absenteistă, deţinea 9 537 iugăre, cumpărate în 1916, din care pădurea se întindea pe 8 786 iugăre2. La 19 noiembrie 1922, societatea şi-a mutat sediul legal la Satu Mare, înregistrîndu-se ca firmă românească3. La dezbaterea procesului de expropriere, comisia judeţeană nu a avut în vedere situaţia juridică a proprietăţii din 1916, ci a stabilit întinderea expropriabilă în funcţie de noua stare din 1922, lăsînd firmei în stăpînire 7 244 iugăre de pădure4. La 20 octombrie 1924, Comitetul agrar, respingînd cererile de revizuire ale delegaţilor comunelor din zona Codrilor Sătmarului, interesate la împroprietărire pe acest domeniu, a confirmat hotărîrea instanţei de fond, care a rămas definitivă5 *. 1 Arh St. Bucureşti, fond Reforma agrară din 1921, jud. Satu Mare, dosar 61/1930—1933, f. 51. 2 Ibidem, f. 4,2, 50—51. 3 Ibidem, î. 42. Societatea dispunea, în anul 1925, de două fabrici de cherestea, la Ghilvaci, judeţul Satu Mare şi Ardihat, judeţul Sălaj, care aveau împreună 517 500 lei aur capital învestit, 225 de muncitori, 6 gatere 250 h.P. (Cf. Ministerul Industriei şi Comerţului, Indicatorul Industriei româneşti, 1925, Bucureşti, Editura „Import-Export“, p. 171). 4 Arh. St. Bucureşti, fond Reforma agrară din 1921, jud. Satu Mare, dosar 61/1930—1933, f. 42. 5 Ibidem. 17 — Studii şi comunicări — IV.
