Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Arheologie
3 27 mici (microlitice), multe dintre ele cu formă piramidală. Intre unelte cele mai numeroase sínt gratoarele (10 exemplare), care în mare măsură păstrează formele celor din aurignacian. în plus, acum apar exemplare microlitice, ovale sau circulare, cioplite de jur împrejur şi se înmulţesc cele cu partea activă oblică pe capăt de lamă simplă. Alături de acestea apar 2 unelte combinate, un gratoar-burin şi un gratoar-străpungător, 5 lame şi vîrfuri microlitice retuşate abrupt, 4 burine, 3 lame trunchiate, 2 lame denticulate şi 2 piese tip „ecaillée“ (Pl. 1/1—11). Remetea — Şomoş I Situat în partea de nord-vest a satului Remetea-Oaşului, pe malul drept al rîului Tur, dealul Şomoş este un piemont de origine eruptivă, înalt de circa 200 m, cu axa longitudinală orientată în direcţia nord-vest— sud-est. Capetele dealului sínt înalte, abrupte şi pietroase, iar aşezarea paleolitică se află pe şaua mai joasă dintre cele două ridicături terminale. Aşezarea a fost descoperită în 1962 cînd s-a efectuat şi primul sondaj. în perioada 1963—1965 s-au întreprins săpături mai ample pe o suprafaţă de 302 m2, fără a se epuiza aşezarea. In general săpăturile efectuate în acest punct, au fost adîneite pînă la circa 0,80 m, excepţie făcînd două sondaje stratigrafice duse pînă la 1,80 m şi respectiv 2 m adîncime, stratul atribuit gravetianului fiind situat în depunerile luto-prăfoase de la suprafaţă (A) pe o grosime de circa 0,25 m. Inventarul litic descoperit constă din 1562 piese, între care 99 sínt unelte finite, toate cu caracter microlitic dominant. Materia primă constă din roci locale în primul rînd opal, silexuri şi gresii de prund şi obsidiană, ultima neidentificată în depozit natural în preajmă. între unelte, categoria cea mai importantă o reprezintă gratoarele (44 exemplare), cioplite pe aşchii cu dimensiuni reduse, cu partea activă puţin proeminentă, de tipul aşa numitelor „grattoire courts frontaux“. Unele piese sínt multiple, altele combinate. Majoritatea lamelor (simple sau retuşate) sínt în stare fragmentară. Deoisebim între acestea 17 piese retuşate abrupt şi 5 trunchiate oblic prin aceeaşi manieră de cioplire, 4 burine, 3 străpungătoare, 2 lame denticulate, o piesă combinată gratoar-străpungător, o piesă tip „ecaillée“ şi un trapez (PI. 1/12—21). Importantă pentru caracterizarea ultimului nivel de locuire de la Remetea este descoperirea unei vetre de foc, amenajată pe trei lespezi de piatră, aşezate una l'îngă alta, toate arse parţial la roşu. Intre pietre şi în preajma lor, pe o suprafaţă de circa 7 m.p., s-au păstrat paiete mărunte de cărbune şi urme de cenuşă. Călineşti La numai 4—5 km nord-vest de Boineşti şi Remetea, pe dealurile din raza comunei Călineşti, în perioada 1964—1966 s-au descoperit cinci
