Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Arheologie
puncte paleolitice, în patru dintre ele fiind identificate dovezi ale culturii gravettiene. Călineşti I. La nord-vest de comuna Călineşti, spre Gherţa Mică, la distanţă aproximativ egală între cele două localităţi se ridică o culme cunoscută sub denumirea de „Bocoghiţa“. Orientat de la sud la nord, dealul se află între drumul ce leagă Călineştii de Gherţa Mică şi lanţul muntos al Oaşului cu dealurile Palna, Piciorul Corbului, Ouţul şi Gruiul, despărţite de Bocoghiţa printr-o zonă joasă de luncă. Bocoghiţa are o suprafaţă întinsă dar accidentată, prezentînd mai multe neregularităţi pe ambele versante, rezultat al degradărilor de teren. De-a lungul dealului, de la sud la nord, prin alunecări produse în timp s-au format patru trepte (platforme înclinate) care fac dealul accesibil lucrărilor agricole. Capătul nordic este mai înalt şi se termină printr-o pantă mai abruptă iar capătul de sud şi ambele versante sínt înclinate în pantă lină pînă la unirea cu zone de luncă. Cercetări de suprafaţă am întreprins pe toată suprafaţa dealului şi am constatat că piese din piatră cioplită apar peste tot în cantităţi ce variază de la un loc la altul. In zona mai bine păstrată s-au identificat două niveluri de locuire, cel superior, care atestă cultura gravetiană, fiind situat în partea superioară a depunerilor loessoide (orizontul A) pe o grosime de circa 0,30 m. Din cauza lucrărilor agricole stratul de cultură este parţial distrus, multe din materialele arheologice recuperate fiind găsite la suprafaţă. Din acest strat provin 386 piese litice, între care 33 sínt unelte finite. Ca tipuri sínt prezente toate cele identificate la Boineşti şi Remetea. Deşi numărul pieselor este redus, proporţia se păstrează, cele mai multe fiind gratoarele, în număr de 7 exemplare. La acestea se adaugă 3 burine, 2 lame trunchiate, 2 lame denticulate, 3 străpungătoare, un gratoar dublu, 7 lame si vîrfuri mărunte retuşate abrupt şi 8 lame retuşate oblic (Pl. II/l—7). Materia primă constă din rod de provenienţă locală, opal în primul rînd (86%), diverse silexuri (între care cîteva exemplare de silex cretacic de provenienţă răsăriteană), gresie şi alte roci silicoase de prund şi obsidiană. Călineşti III. Aşezarea se află pe un piemont înalt de circa 100 m, care face parte din lanţul Făget-Cremenari ce se desfăşoară între localităţile Călineşti şi Lechinţa. Cercetările arheologice s-au efectuat în trei campanii, în perioada 1065—1969, şi au afectat o suprafaţă de 297 m.p. în 14 secţiuni. Cu acest prilej s-a identificat un singur strat de cultură paleolitică, situat în depunerile gălbui-lutoase ale orizontului A, între circa 0,20 şi 0,60 m adîncime. Aşezarea a cuprins o suprafaţă de aproximativ 250 m.p., majoritatea materialelor fiind concentrate în jurul a două vetre de foc, aflate la 5 m distanţă una de cealaltă.
