Satu Mare. Studii şi comunicări 2. (1972)
Cuprins
9 măsurile extreme, represive luate de autorităţile de stat burgheze, au constituit o şcoală preţioasă pentru lupta proletariatului. Clasa muncitoare a înţeles clar că vechiul partid socialist, tactica preconizată de el şi modul său de organizare nu mai corespundeau cerinţelor noii etape, că pentru a putea să lupte cu succes împotriva claselor exploatatoare era nevoie de un partid de tip nou, revoluţionar, marxist-leninist (15). Mişcarea muncitorească din România trebuia să rezolve această sarcină istorică fără întîrziere, în ciuda condiţiilor deosebit de grele create de intensificarea măsurilor represive ale cercurilor conducătoare în perioada ce a urmat grevei generale (16). Procesul de clarificare ideologică se adînceşte, poziţiile se delimitează, mai ales în şedinţa Consiliului general din ianuarie 1921 cînd gruparea oportunistă părăseşte partidul socialist. După această dată se crează un nou raport de forţe în partidul socialist, încît aripa de stînga devine dominantă atît în conducerea partidului, cît şi a sindicatelor. De acum lucrurile evoluau ireversibil şi rapid spre făurirea partidului de tip nou. Congresul Partidului socialist din 8—12 mai 1921 avea să consfinţească, prin hotărîrea unanimă a delegaţilor, unii cu anumite rezerve, transformarea acestuia în partidul comunist şi afilierea lui la Internaţionala a IlI-a. „Crearea partidului comunist — detaşamentul de avangardă al clasei muncitoare — pe baza ideologiei marxist-leniniste, a constituit un moment de cea mai mare importanţă în istoria proletariatului din România. Prin aceasta — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — lupta revoluţionară se ridică pe o treaptă superioară, se dă un puternic avînt procesului de clarificare ideologică, politică a mişcării muncitoreşti, dezvoltării conştiinţei de clasă a proletariatului şi celorlalte mase muncitoare ale poporului. Continuînd lupta de veacuri pentru eliberarea socială şi naţională, cele mai bune tradiţii ale mişcării muncitoreşti şi socialiste din România, partidul comunist este în noile condiţii istorice exponentul fidel al intereselor clasei muncitoare, ale întregului popor. Incepînd din acest moment, clasa muncitoare, sub conducerea partidului comunist, a fost prezentă şi şi-a spus cuvîntul în toate evenimentele mai importante ale ţării, s-a situat în fruntea luptei pentru progres social“ (17). In procesul revoluţionar de creare a partidului de tip nou, ca şi în lupta clasei muncitoare contra exploatării capitaliste, pentru drepturi şi libertăţi democratice din anii avîntului revoluţionar mişcarea muncitorească din judeţul Satu Mare face parte integrantă. Ele demonstrează încă odată influenţa luptei proletariatului asupra altor pături sociale, afirmarea rolului muncitorimii în viaţa socială şi politică a ţării, contribuţia mişcării muncitoreşti locale, la lupta generală a clasei muncitoare. Din punct de vedere economic judeţul Satu Mare ocupa o pondere destul de scăzută în ansamblul economiei naţionale. La o populaţie de circa 45.000 cît avea în acea vreme Satu Mare, 4.000—4.500 erau
