Bader Tibor (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 1. (1969)
B. Tóth: Metode în cercetarea tipologică şi stilistică a architecturii populare
METODE IN CERCETAREA TIPOLOGICA ŞI STILISTICĂ A ARHITECTURII POPULARE Ţinuturile nordice ale ţării — judeţele Satu-Mare şi Maramureş cuprind o zonă geografică complexă, cu munţi, dealuri, cîmpii, incit acestea permit comparaţii stilistice şi urmărirea originii diferitelor tipuri de case ţărăneşti şi biserici de lemn. Asemenea cercetări au fost intreprinse pentru prima dată între anii 1962—1963 în urma cărora s-a publicat articolul „Contribuţii la tipologia arhitecturii de lemn în regiunea Maramureş” apărut în revista „Monumente istorice, studii şi lucrări de restaurare" din 1967 a D.M.I.—C.S.C.A.S. Cercetările tipologice — deocamdată cu caracter preliminar — au fost extinse asupra zonei de cîmpie în scopul generalizării rezultatelor într-un studiu de stilistică. în prezent este în curs elaborarea lucrării intitulate „Cercetări stilistice a arhitecturii populare din zona nordică a ţării”. Rezultatele — în parte publicate — le vom rezuma doar în măsură să scoatem în evidenţă metodele folosite în tipologie şi stilistică. Inventarierea tipologică a bisericilor din lemn a fost începută na de mult în ţară. Articolul „Contribuţii la studiul tipologiei bisericilor de lemn din Ţările Romíné" de Virgil Vătăşianu apărut în Anuarul Institutului de istorie din Cluj, III, 1960, pag. 27 — 35 scoate în evidenţă faptul că cercetările în faza actuală în domeniul tipologiei au caracter ipotetic. Reiese din această lucrare, că în etapa actuală a cercetărilor este nevoie să se acumuleze datele problemei. După lucrările lui Coriolan Petreanu din anii 1927—1931, ce cuprind judeţele Cluj, Bihor şi Arad, cercetările au fost continuate în fosta regiune Bucureşti şi raionul Strehaîa Ho Radu Creţeanu (1964) şi în judeţul Mureş, de Olga Greceanu (în 1967). Numai în Maramureş s-a făcut tipologia bisericilor din lemn paralel cu cea a caselor ţărăneşti. Tipologia caselor ţărăneşti este tratată, de altfel, în literatura de etnografie. înglobarea ambelor categorii de clădiri în cadrul istoriei arhitecturii este întemeiată pe asemănarea sistemului constructiv (deşi în scopuri monumentale au asimilat elemente din diferite stiluri culte. Vezi: Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii în România 1964-65 voi, I-II.)
