Bader Tibor (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 1. (1969)
B. Tóth: Metode în cercetarea tipologică şi stilistică a architecturii populare
204 2 Am extins studiul asemănărilor şi asupra răspîndirii tipurilor de biserici şi case, găsind că deşi teritoriile nu sínt identice, există totuşi o asemănare între zonele unde sînt răspândite. Faţă de inventarierea uzuală a bisericilor după plan şi turn, elementele tipologice în aceste ţinuturi sínt de o diversitate mai mare, alcătuind trei grupe de elemente atît la case, cit şi la biserici: 1) Materialele de construcţie; 2) Formele planului; 3) Formele acoperişului (inclusiv turnul la biserici). Vezi tabele 1, 9, 10, 11, 12. La case, materialele de construcţie sínt de provenienţă locală, deosebindu-se potrivit altitudinii locului: zona bradului, stejarului, fagului (deal) şi zona de câmpie. Vezi tabele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. După acestea s-a format gruparea tipurilor şi zonelor de case. Datorită dimensiunilor speciale, materialele de construcţie a bisericilor din lemn, erau aduse, mai totdeauna de la distanţe mari (chiar şi biserici demolate), neavînd în acest fel amprenta specifică a locului. Deosebiri de materiale există şi la biserici, majoritatea sínt din stejar, sau ulm, doar una singură este din brad, cea din Moisei. Toate bisericile sínt construite din bîrne cioplite, care ating uneori 40—80 cm lăţime. Sínt biserici şi din paiantă — ca şi casele din zona fagului — cu pereţii pe ambele feţe tencuite. Datorită sistemului constructiv adecvat fiecărui material utilizat, caracteristicile zonei de munte, deal şi cîmpie există atît în construcţia bisericilor, cit şi a caselor. Pe cînd casele s-au putut clasifica după zonele de altitudine, tipurile de biserici sínt grupate după alt sistem. Vezi tabele 13, 14, 15. în cadrul grupelor, tipurile de biserici, urmează modelul din apropiere, de obicei cea mai veche clădire din grup pe care o considerăm prototip (sínt cazuri cînd prototipul original a dispărut şi altul îl înlocuieşte parţial). în acest sens şi tipurile de biserici depind de locul unde au fost construite, le influenţează mediul ambiant. Localizarea originii grupelor s-a făcut după metode asemănătoare la case şi biserici. S-au căutat factorii locali, care au contribuit la răs-Fig. 1.1: Casa nr- 461 din satul Cuhea jud. Maramureş; 2; Casa din satul Racşa mutata în Muzeul satului din Negreşti.
