Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)

1905-03-15 / 22. szám

Reyista Catolicä.

Nos genere et sanguine Romani.

Ioanitiu in epistola catra Pontificele Innocentiu, III.

„Expedit enim tibi tarn ad temporalem gloiiam quam ad salutem aateinam, ut sicut genere, sic fide etiam sis Romanus, ut populus terrae tuae qui de sanguine Romanorum se asserit descendisse, Ecclesiae Romanae instituta sequatur, ut etiam in culu divino mores videantur pa rios redolere“.

Innocentiu III. catra Imp. loannitiu. „Imperator ac totum imperium eius bonam devotionem ad Ecclesiam Romanam habent, tamquam haeredes descendentes a sanguine Romanorum“.

Basiliu A. eppu catra Pont. Innoc. III.

Apare la 1 $i 15 a ilecarei luni.

Fascicolul 22. 15 Martié 1905.

Anul VI.

»Gesta Dei per Francos«

C. M.

»Gesta Dei per Romanos«

P. Ollivier.

Gongres greco-catolic roman.

Idea frumoasä si practicä, par’cä s’a dat uitärii. Cred si sper, cä in realitale nu-i asa: nu numai cä nu s’a dat uitärii, ci din conträ e adänc asezatä in inima fiecärui romän intelegent, mirean sau preot. Insä fiind-cä realizarea aceslui proiect asteaptä impulz, consimtire si autorizare dela factorii conducätori ai bisericei greco- catolice romäne, cari sunt Inalt Preasfin- titii nostri Archierei, publicul cel mare, — se zicem asa, — asteaptä semnalul de lucrare spre realizare, dela acesti factori chemati, si pän’alunci stä pe gänduri, com- bineazä si tese la planuri, programé, isi inchipueste tot mersul acestui congres.

Cä Preasfintitii nostri Archierei ce gändesc in aceasta causä gravä, nu putem sti, datorinta noasträ, a publicului celui mare, mirem si der din provincia metro- politanä de Alba-Iulia Fägäras ar fi, se ne putem prezenta inaintea Archiereilor nostri ca o ceatä de oameni credinciosi, pétrunsi de focul sacru al credintei, plini de zel arzétor pentru realisarea principiilor crestinismului in viata noasträ socialä, dis- pusi si gala la ori-ce jertfä pentru apé- rarea bisericei si a scoalei noastre crestine- romäne, de toate atacurile dustnänoase, preocupati de crearea unor institutiuni evla- vioase, de caracter religiös, dar de efect eminamente sociale, cum ar fi: casse poporale bisericesti, congregatiuni Mariane pentru junimea de ambe secsele, reuniunea altaristicä cu sediul central in Blas, orga- nizarea peregrinajelor la Mänästirea S. Treimi in Blaj, acolo esercitii spirituale si missiuni poporale, vizitarea mormintelor marilor nostri Archierei, causa pressei periodice, causa educatiunei religioase a ju- nimei, si altele multe, cäte sunt adecä re- latiunile vietii omenesti-sociale.

? i i

Se relevez specialmente un lucru: Fleínviarea Mänästirei din Bla§,

ca loc de peregrinaj pentru toti romänii,