Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)
1905-03-15 / 22. szám
318 REVISTA CATOLICA. — zicem in specie pentru romänii greco- catolici. Se cäutäm. ce se intemplärii in alte pärti ale lumii, cu putin zel, cu putinä ingrijire. Priviti la Maria-Radna, socotitb ce au inghitit dela romani Bicsadul si Pociul, si au restituit poporului nostru cre- dincios? Milioane au inghitit, si nimic nu ne-au restituit nici moralmente nici mo- ralmente. Nu pominim sacrilejul ce s’a sévirsit in contra religiunei sänte, cu prigonirile dela biserica din Sisesti: durere si rusine ne invéleste obrazul la simpla aminlire a acestui scandai teribil. Istoria isi va spune verdictul seu. »Oportet ut fiant scandala, verumtamen vae illi per quem scandala veniunt«. Blasul! ce ar putea se fie in Bias, cu amintirile sale religioase si istorice! Lucru simplu, lucru la indemänä, nu ne trebuie nici bani, nici ajutor de stat, nici congruä: singur numai interesarea tu- turor celor chemati, si lucru! e realizat. 0 nouä viatä religioasä se deschide, un nou orizont de orientare pentru viitor! Blasul, dupä natura lucrului, metropola bisericei noastre greco-catolice románé, centrul vie- tii noastre religioase, inima, unde bate si unde se va manifesta entusiazmul religiös al unui popor. Cate locuri pie de pelerinaj nu are Austria! $i totusi ce se intemplä?! In catedrala cea nouä din Lint este o statuä modernä de marmorä, obiect de veneratiune specialä a Fecioarei Imaculate. Din ocasiunea serbärilor iubilare, episco- pul de Linz a cerut dela Pontificele Roman trimiterea unui Delegat Apostolic, carele se incununeze acea statuä, cu o cununä de aur, intre solemnitäti mari si speciale. Lucru firesc, Pontificele bucuros si voios a deferit cererei pioase, si a delegat pre Cardinalul-Archiepiscop de Salzburg Era. S. Katschthaler, spre sévirsirea actului religiös in numele séu. De fatä vor fi toti episcopii Austriei, cari nu vor putea, pentru morb sau betränete, in persoanä, prin delegati. CapiluMe toate vor fi reprezentate prin delegati, tot derui, toti credinciosii sunt poftiti la acélé serbäri. Se fac pregä- liri pentru primirea unui miliőn de pele- grini. Ce de ezercitii religioase, ce de mär- turisiri, conversiuni din viata pecätoa"ä. Ce de predici instructive si inältäloare. Curs adeverat de instructiuni poporale, cum sä se apere de dusmanii credintei, de liberalizmul desfiänat si jidovit, cum sä se apere de alcooliztn, de uzurari, de presa nereligioasä. Toate interesele vietii religioase sunt reprezentate aici, si toalä viata nationalä a poporului credincios este inältatä la un nivel de demnitate, unde nu poate pätrunde nici puterea sovinizmului pägän, nici can- crena renegatismului imoral. Iatä ce pot produce congresele cato- lice! $i dacä produc rezultate atät de im- bucurätoare la alte ponoaré, pentru-ce se nu poatä produce aceleasi efecte si la noi? Eu rog pe tot románul credincios, se nu päräseascä idea aceasta salutarä. Stä- ruiti, preoti si mireni, cereti, pretindeti or- ganizarea unui congres greco-catolic romän in Blas! i Multe, nespuse tesaure se vor deschide cu aceasta nobilä actiune. i Pärintele Khbic, indemnat de zelul cél mai nobil, a scris, s’a rugat, s’a a- dresat, in causa convocärii unui congres.
