Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)
1905-03-01 / 21. szám
312 REVISTA CATOLICA. sfir?ilul lumii !§i va lua iarä$i locul säu pierdut prin indärätnicia sa, atunci cánd va fi numai o singurä turmä §i un singur Pastor. Si ca sä-mi rischez o modestä pärere, as dori, ca intro a doua editie sä se ini * i tercaleze cäteva inciziuni, si sä se obser- veze strict ortografia Academiei Romane Gratulez autorului si ii poftesc succes bun si la alte publicatiuni, ce mai astep- läm dela Sfintia Sa. (P.)-hbkCO BESPON DENTE Roma, Februarie 1905. Onoratä Directiwne ! Socializmul a pétruns In tcate clasele §i in toate ramurile muncitorilor, dänd probe triste despre vitalitatea sa, mai anii trecuti. $i eu toate cä la alegerile politice $i administrative a pri- mit lectiuni aspre de respingere, nu incoleazä de a se viri cu agitatiunile sale in viata publica, provocänd turburäri ?i nelini^te in tot conlinen- tul. Pretestul remäne pururea acela^i : reducerea oarelor de lucru, si sporirea salarului. Cu ace- ste titluri, cu liga de rezistentä, organizatä in fie-care ram de muncä, in adunärile, cu presa socialistä, infoacä capelele bietilor muncitori, ?i cu grevele generale sau partiale store ceva fa- voruri aparente §i efemere, in paguba binelui de ob§te, ?i spre paguba lor proprie, pentru cä agitatiunile acele nesäbuite se sustin din punga bietilor muncitori. Scopul adevérat al acestor mi§- cäri, precum se constatädin discursurile capilor, in congresele social-democratice, este, provoca- rea unei revolufiuni sociale, cu distrugerea to- talä a ordinei sociale, a religiunei §i a moralei creatine. Iacä pentru ce ataeä ei §i combat ori- ce guvern bine ordinat, fie monarchic sau republican. Lor le trebuie dizordine si agitatiuni, ca se poatä pescui in turbure. Cu toate aceste trebuie se märturisim, cä nu toti muncitorii ijtiu §i inteleg, care este scopul final al capilor con- dueätori, §i nici nu consimtesc cu acele scopuri. din contra, ei vreau se träiascä in religiunea $i in biserica lor, in care s’au bolezat §i au cre- scut, §i se lasä a fi conduci de cureniul socialist, intru cät prin acéla sperä a-§i vedea rea- lizate sperantele pentru o mai bunä soarte economica. Dorinta aceasta e justä, §i de acea merita atentiune. Astfel s’a de§teptat la muncä socie- tatea cre^tinä, §i acum se infinteazä necontenit Asociatiuni Catolice, pentru imbunätätirea sortii muncitorilor, §i in acela§ timp se lucreazä la infrätirea dintre stäpäni §i lucratori. Unde s’au intemeiat aceste asociatiuni, s’a produs mult bine pentru ridicarea moralä §i materialä a muncitorilor Cu toate aceste insä nu sunt nici atät j de numeroase, nici atät de puternice, ca se poatä contrabalanta cu succes actiunea sociali^tilor ne- re!igio?i. Capii sociali^tilor acestora, sub masca special, cä ei vreau binele muncitorilor, §i inäl- tarea clasei lor, au ajuns de §i-au fäcut pozi- tiuni splendide, §i viatä in bel$ug, din contri- butiunile ce trebuie se faca fie §i care muncitor, in casa centralä, pentru sustinerea ligei de rezistentä, §i pentru aranjarea grevelor. Cu oca- siunea grevelor mari cäte un aranjätor sau agitátor abil, í§i poate face parale frumoase. Cestiunea mare a zilei este causa cäilor ferate italiane. Esenta lucrului stä in intrebarea acea, cä oare se primeascä statui asupra sa sarcina manipularea §i conducerea serviciului cäilor ferate, sau se lase toate in competenta so- cietätilor private, cum este in ziua de astäzi? Inainte de asta cu 20 de ani, guvernul italian, sau se zicem, parlamentül Italiei, a cedat ezercitiul cäilor ferate la banchieri, la societäti private, cari apói toate le-au exploatat. in favo- rul lor propriu. Multe se vorbiau atunci in contui deputatilor majoritätii, cä ar fi fost cumpä- rati, corupti, cea ce insä nu s’a putut dovedi in mod palpabil. Destul cä banchierii si socie- tätile private au fäcut un tirg bún, s’au imbo- gä^it. Dar in aceia?i timp serviciul s’a deteriorat plängerile locuitorilor cetáteni, precum §i ale sträinilor erau ne’ntrerupte §i foarte grave, §i ce e mai réu, s’au sporit in mod inspäimäntätor cazurile de nenorocire, cu morti ?i cu räniti. Aste s’au atribuit causei, cä materialul n’a fost bun, si cä personalul cäilor ferate n’a fost destul de numeros, §i a§a cei buni §i cei mai slabi s’au istovit, §i nu mai puteau se faeä destul chiemärii lor. Aceste släri de lucruri au produs opiniunea, cä societätile private fac economii in contul publicului cälätor, §i in acelasi timp se osändea guvernul, cä nu supraveghiazä destul de rigoros manipularea societätilor. Cei mai neindestulati au fost §i sunt, amploiatii cäilor ferate, mai ales cei din serviciile inferioare, fji de fruä. Nu cumva sä se produeä o grevä generalä, li s’a urcat
