Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)

1905-03-01 / 21. szám

REVISTA CATOLICA.

313

salarul, cea ce a reclamat o sumä anualä de 10 milioane de franci. Societätile au refuzat contri - buirea la acest spor de leafä, proteständ cä nu au fonduri disponibile, de unde s’au produs do- rinta generalä, ca o pretenziune, ca administra- rea cáilor ferate se treacá ln mäna statului. Liga muncitorilor §i a aplicatilor dela cäile ferate, intrunidu-se in congres, au elaborat un memo- rand, In care reclamau administrarea statului, pentru-ca sä se amelioreze soarlea moralä §i eco- nomicä a celor aplieati la cäile ferale.

Mare a fost spaima §i desconcentrarea in cercurile socialite, cänd membrii guvernului au declarat, cä se ocupä cu idea de réscumperarc a cäilor ferate, a§a, cä fäcändu-le proprietatea statului, va militariza serviciul cäilor ferate, fäcänd astfei imposibilä o grevä generalä. Capii socialdemocratiei s’au pus in mi§care, ca se im- pedece realizarea proiectelor guvernului, nucumva se peardä din mänä puterea de a putea provoca la un moment dat greva cea mai teribila in tarä, adecä a amploiatilor cäilor ferate, de toate gradu- rile. 0 astfei de grevä, precum am vézut in Ungarn, aduse rubiné guvernului, ?i rele incalculabile locuitorilor ?i inst11utiunilor publice siprivate.

Pentru scopul de a impedeca militarizarea serviciului cäilor ferate, deputatii socialisti vrean se recurgä la obstructionizmul ln serviciu. Acest nou fei de obstructionizm conzistä in aeeptarea dispozitiunilor f'äcute, in ezecutare insä se aralä cu totii negligenti §i afectanti, a§a cä prin acea- sta zilnic se confundä serviciul public, comuni- catiunea de persoane, §i espedare sau sosirea märfurilor. Momeazä reclamatiuni continue §i nentrerupte din toate pártile, cärora nu le poate face destul guvernul. In acest senz s’au dat instructiuni cäträ liga de rezistenta a munci- torilor cäilor ferate. Ne temem, cä inainte de le- gislatiunea Camerei in chestia cäilor ferata, se va tenta o grevä generalä. Pretestul ela in demänä. Ei vreau un réspuns la memorandul inaintat, in care se fie asigurati, cä guvernul accepteazä conditiunile puse de ei, cu privire la ameliorarea sortii amploiatilor dela cäile ferate. Si se pläng in ziarele lor, cä guvernul in loc de a se intelege cu capii muncitorilor, se pune in contelegere cu capii administratiunei cäilor ferate, §i a§a se aralä a fl preocuptat de interesele capitalistilor, §i nu de soartea amploiatilor ?i a muncitorilor.

Guvernul dä réspuns prin un comunicat ofi- cios cä nu poate se respundä in scris la memorandul inaintat, ci va respunde prin fapte, cänd va fl aprobatä legea despre administratiunea de stat la cäile ferate. In acest proiect sunt arti- cole, cari privesc ameliorarea sortii muncitorilor §i amploiatilor dela cäile ferate. E fals, cä guvernul s’ar fi inteles cu capii administratiunei actuale, in detrimentul sortii muncitorilor. ci guvernul s’a adresat cäträ aceasta adminislratiune, numai ca se cunoascä starea serviciului $i a plätilor, cu scop, ca se poatä ameliora, unde lipsa a§a cere. Gu toate asigurärile aceste, capii sociali^tilor nu se indestulesc, $i continuä a ameninta cu o loviturä foarte gravä. Guvernul incä a luat mäsurile necesare, ca se nu 1 sur- prindä evenimentele, se nu fie nepregätit pentru un cas de grevä generalä, sau pentru casul de obstructionizm general, in senzul mai sus amintit.

Trebuie se insémn la acest loc, cä mi§eä- rile socialiste $i revolutionäre din Rusia au fost primite de ziarele socialiste §i liberale de aici cu multä simpatie, §i dupä primele §liri despre demonstratiunile tumultuante si despre repre- siunile sängeroase din Petersburg, s’au prevestit ca sigurä, cäderea ?i moartea Autocratiei ruse§ti. In acest concert n’au fäcut esceptiune nici ziarele catolice, seduse fiind $i eie de lelegramele ezagerate. Mai tärziu apoi au venit alte §tiri, au sosit informatiuni mai objective, cari au esplicat §i causa §i natura acelor mi§cäri, §i mai ales s’au descoperit lucrarea secretä a jidovimei internationale. Fire^te, cä §i ziaristica a inceput a judeca mai calm §i mai obiectiv evenimentele ?i astäz, cu esceptiunea organelor jidovimei internationale, toatä ziaristica augureazä Rusiei o resolvare §i dezlegare spre bine a chestiilor sale interne, cu infränarea nihilizmului §i a escese- lor revolutionäre. Un distins om de stat din pu- ternicul imperiu nordic mi-a fäcut urmätoarea diagnozä asupra situatiunei politice :

— Faptele vorbesc de sine, ?i in legäturä logicä. Imperatui Nicolae 11 a voit pacifiearea generalä si dezarmarea generalä. 1 s’a réspuns cu escitarea jaluziei Iaponezilor §i cu provocarea rézboiului

Acum cäteva Iuni numai, Impératul Nicolae II, intr’un decret adresat ministrilor sei, a trasat liniile principale de reforme sociale §i politice, pentru popoaréle din imperiul seu, §i i s’a réspuns cu revolutiunea muncitorilor, de ca- racter socialdemocrat.

A?adarä nu a$a stä chestia, cä se rivne^te la reforme sociale §i politice, pe cale legdä, ci- sectele vreau se se impunä masselor, ca prin eie provoeänd §i poate sevir§ind revolutiunea, se domtieascä apói preste eie dupä piac, se re- dueä Rusia la släbiciune in cele interne, §i la incapacitate de lucrare, in cele esterne. Iacä firul cel ro§u: degradarea autoritätii legitime, prin sectele revolutionäre, ca se aibä pretecs- tul de a zice, cä au liberat popoaräle din jugul tiraniei. Cänd apói au pus eie mäna pe guvern, tiranizeazä popoaréle in mod ingrozitor.