Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)

1905-02-15 / 18-20. szám

Reyista Catolicä.

Nos genere et sanguine Romani.

loanitiu in episiola catra Pontificele lnnocentiu, III.

„Expedit enim tibi tarn ad temporalem gloiiam quam ad salutem aateinam, ut sicut genere, sic fide etiam sis Romanus, ut populus terrae tuae qui de sanguine Romanorum se asserit descendisse, Ecclesiae Romanae instituta sequatur, ut etiam in culu divino mores videantur pa rios redolere“.

lnnocentiu III. catra Imp. loannitiu. „Imperator ac totum imperium eius bonam devotionem ad Ecclesiam Romanam habent, tamquam haeredes descendentes a sanguine Romanorum“.

Basiliu A. eppu cara Pon. Inno <j III.

Apare la 1 $ i 15 a iiecärei luni.

Fascicolul 18—19^-20. 15 Februarie 1905.

Anul VI.

»Gesta Dei per Francos«

C. M.

»Gesta Dei per Romanos«

P. Ollivier.

Dupä Serbärile Iubilare.

Roma, Ianuarie 1905.

Iubileul de cincizeci de ani dela defi- nitiunea si promulgarea dogmei despre Ima- culata Conceptiune a Preacuratei Fecioare, a fost celebrat in toatä lutnea catolicä cu serbätori de cea mai distinsä evlavie in biserici, iarä inafarä de biserici cu mani- festatiuni de bucarie, cu iluminatiuni. cu Academii stiintifice si cu reprezentatiuni de artä muzicalä. Mai ales in Italia, in orase, manifestatiunile aceste de bucurie au luat un caracter de mare solemnitate, mai ales prin iluminatiunile splendide. Cu toate cä framassonizmul si socialdemocratii

i •)

au agitat in contra acestor serbäri,’ zicénd cä Italia a recäzut in evul de mijloc, nu au conturbat cu f'aple violente bucuria cre- stinilor, afarä numai de Florenta, unde si-au arétat si in fapte ura si pizma in conlra ordului social crestin.

In Florenta, din causa negligentei or- ganelor politiale, framassonii si socialdemocratii au disturbat iluminatiunea fru- moasä din 8 Decembre, a urmat insä o reparatiune esemplarä, ce a reusit spre de- plina lor umilire si dezavuare. Anume, con- siliul municipal, cu mare majoritate a |

votat o adresä de reprobatiune si de protestare, adresatä ministrului de interne si prezidenlului conziliului de ministrii. Ase- minea si conziliul judetean de Florenta, a votat o resoiutiune, prin care se osän- desc acele fapte criminale, precum si ne- gligenta politiei, care nu le-au reprimat de cu bunä vreme. Faptele acele criminale au vätemat sentimentul religiös al cetätenilor precum si conservarea obiectelor de artä religioasä. Atät de rusinoase au fost actele de vandalizm ale socialdemocratilor, incät doi colegi de ai lor, membrii si ei in conziliul municipal, s’au simtit indemnati a deplora acele criminalitäti, si a-i scuza pre socialisti numai intr’atäta, incät voiau se dovedeascä, cä faptele acele n’au fost opera socialistilor, ci a unor vagabunzi si a unor tälhari. E adevérat Iucrul acesta, insä fapt este, cä acesti vagabunzi si tälhari, cärora le place a pescui in tulbure, sunt totdea- una ca si avangarda massei socialiste, care vine cu alai si cu alarm in urma lor, ca si cänd ar vrea se sävirseascä opera de destructiune, inceputä de acei vagabunzi; ei sunt ca si simbriasii socialistilor, insär- cinati cu esecutarea actelor de violentä, in

i i 7