Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)

1905-02-15 / 18-20. szám

262

REVISTA CATOLICA.

adunäri, la meetinguri si mai ales la greve. Tälharii de profesiune se unesc cu vaga- bunzii, si in sfirsit loti socialistii se gäsesc pe acelasi teren, si nu se poate primi scuza cä actele de vandalizm le-au sävirsit nu- mai tälharii si vagabunzii. Faptul cel mai grav este, cá »Apérarea«, organul socia- listilor, cu 8 zile mainainte a agitat pen- tru impedecarea manifestatiunilor religioase proiectate pe 8 Decembre, cu provocari directe, se nu sufere ca Florenta se recadä in spiritul din evul de mijloc. Cei doi socialist mai sus pomeniti, au dezaprobat tinuta ziarului »Aperarea«, si au iesit cu teória, cä neaslérnpérul unui socialist se nu se atribuie parlidului Intreg.

Lucru firesc, cä astfei de scuze nu sunt admise de nimenea, si intru adevér magistratul oräsenesc, ca reprezentatiunea legalä a comunitätii celätenilor. s’a sim- tit dator de a repara väldmarea fäcu'ä de socialist, si in 17 Decembre s’a si aran- jat o särbätoare de espiatiune ln biserica numitä »Madona Florilor«, care este unul din cele mai grandioase monumente din lume, dupä S. Petru din Roma, opera lui Brunelleschi si a-lui Michelangelo Buonar- rotti. Toatä Florenta a luat parte la ace- ste functiuni, si hind cä se temea pentru släbiciunea politiei, tineri din toate clasele sociale au fost angajati se supravegheze asupra ordului in bisericä si in jurul ei. Acesli tineri s’au inarmat cu bastoane si cu revolvere, si asa au garantat bunul ord in contra atacurilor social-democratilor. Aranjamentul a avut efectul dórit: vagabunzii si tälharii n’au cutezat a intreprinde sau a repeta lucrarea lor din 8 Decembre.

Eunctiunea a succes si a decurs cu deplinä pietate, desteptänd un adevérat entuziasm religiös pentru Maica lui Dum- nezeu. Pärea cä se re’noieste spectacolul din Efez, unde dupä proclamarea Maternitätii Divine a Preacuratei, Pärintii conciliului ecumenic 3-lea, au intrat cu procesiune in bisericä, impreunä cu credinciosii, cäntänd:

ötozoße naqdevE, xaQ£ ßfyaoizatvy.

Aici in Roma sunt acum concentrati

capii tuluror sectelor anticristiane, si ne afläm in »silva frementium bestiarum«. ln jurnalele lor ateiste si jidano-framasonice s’au espectorat in contra serbärilor iubilare pentru dogma Conceptiunei Imaculate, la fapte insö n’au cutezat se vie, pentru cä guvernul, a cärui interes mare e, ca lu- mea se creazä cä Papa in Roma se bu- curä de libertate deplinä, le-au intimat serios, cä nu va tolera nici o välemare a serbärilor calolice, si a manifestatiunilor religioase din ocasiunea iubileului. Au fost adunati la aceste serbäri iubilare cel putin 50,000 de oameni din toate neamurile pä- méntului. Ei bine, a permile, ca subversive se vinä la fapte de violentä, ar fi in- sémnat a puné in practicä un sistem intreg de criminalitäti in conlra S. Scaun si a liberlätii religioase, inaintea unei cete int regi de mariori, cari ar fi dús vestea in toatä lumea, despre situatiunea, in care se a fia. Papa si religiunea in capitala Iliméi catolice. Desi in aparentä toate s’au petrecut in cea mai maré liniste, obser- vätorul atent a putut se constate starea de cvercitiune, in care se gäseste Papa in capitala sa naluralä si necesarä. Atiume, nu se pot face procesiuni, peregrinii nu pot vizita bisericile decat. nurnai in gru- puri, si numai din peristilurile bazilicelor pót se intre in procesiune. Pentru intrare in S. Petru, cu ocasiunea functiunilor papale, e necesar biletul de intrare, personal, si functiunile nu se pot tinea decät cu usile incuiale, de fricä, nucumva se nä- väleaseä vre-o bandä ancticristianä si se provoace dizordine, scandaluri, vörsäri de sänge. In biserici e plin de agenti politi ali imbräcati in vejminte civile, dinafarä de bisericä trebuie se steie batalioane intregi de soldati. Gardisti numörosi stau insirati

i t ' i-)

sub arme in piatä, iarä plutoane de gen- darmi supraveghiazä toate colturile, in- trärile si iesirile, si circulatiunea multiméi nemärginite. 0 särbätoare papalä ne dä icoana cea mai fidelä, cum poate se tie intr’un oras mare starea de a^ediu, in vre- muri tare periculoase. Mai adaugeti, cä