Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)
1905-02-15 / 18-20. szám
REVISTA CATOLICA. 277 íntru dénsuU. Apói íiind trupul nostru strins unit cu suflelul prin s. cuminecäturä, Domnul Christos nu se unefte numai cu trupul nostru, ci fi cu sufletul. Pentru acea esaminänd unirea aceasta märeatä, plin de entusiasm sfrigä s. Torna de cemp: »0 umilintä miraculoasä a iu- birii tale fatä de női, cä tu Domnul meu, Dum- nezeul meu fäcätoriui, fi vivificätoriul a tot spi- ritului, m’ai invrednicit a cerceta sufletul meu serac«. Unindu-se Domnul Christos cu trupul fi sufletul nostru, noi nu devenim numai un Irup, ci fi un suflet cu dénsul. Precum se esprimä si s. loan gurä de aur cänd zice: »Prin gustarea aceslei taine ne unificäm tare cu taina cea vie, asa cät vom fi un trup fi un suflet«. In urina acestei uniri tainice, vointa omu- lui se nobiliteazä, mintea i se lumineazá, inima i se inaivá fi preface, Incät omul nu are altä dorintä decät a iubi fi asculta pe Dumnezeu. Cumpenind efectul acesta a ei. S. Bonaventurä strigä: »0 Doamne tu ne sträformi pe noi intru tine, inima ta o verfi in noi, fi ne umpli inima de iubire cäträ tine, ca se avem un suflet cu tine fi o viatä«. Deoarece nobilitarea vointii omului, lumi- narea mintii f i inältarea inimii, numai afa se poate exopera, dacä in om se inving aplicärile cele rele, pentru acea unirea cu Dumnezeu are si acest efect. De acea ne invatä s. loan gurä de aur cä »aceaslä tainä infräneazä aplicärile pecätoase fi släbiciunile«. Iar s. Bemard o recomändä ca cel mai bun mijloc de a invinge ispitele aplicärilor rele zicänd : »De este intre voi cineva, care nu se poate invinge din causa mäniei, invidiei, scum- pete, rezbunärii si alLe pécate asemene, pentru toate aceste sä deie multämitä s. trup fi sänge, pentrucä puterea cuminecäluri! este care le lu- creazä toate aceste«. Aceasta este causa de s. bisericä pe marti ri ii provede in liecare zi cu aceasta tainä precum ne spune s. Ciprian zicénd : »Nu cunoa- ftem cä aceia dinire noi, cari sufer moarte de martir, stau in fata acestei lupte periculoase färä de nici o armä ci ii intärim prin primirea tru- pului fi sängelui lui Isus, pentrucä cel ce nu a primit dela bisericä nutrementul divin, nu poate suferi cu statornicie pentru credinta sa fi nu-fi poate sacrifica pentru ea viata, chiar fi sufletul cel mai tare se clätinä, dacä nu-1 intärefte s. cuminecäturä«. Din aceastä causä zice s. Cyril Ales.: »Christos in aceasta tainä imblänzefte apli- carea selbatecä a membrelor . . . . fi liniftefte torturile sufletului«. Inblänzind aplicärile selbatice, intärindu-ne in contra ispitelor, ea ne face ap^i a ne cästiga fericirea cereascä. Afa cät cu drept cuvönt ii caracteriseazä pre cei ce se cuminecä, ca pe unii cari träiesc lui Dumnezeu s. Basilie zicénd: »Ce e deosebit la cei ce mänäncä pänea si beau päharul? Acea cä nu lor ifi träiesc, ci acelui ce a murit pentru ei«. — Apoi deoarece acest fei de traiu nu numai ne aduce fericirea cereascä ci e garanta invierii noastre din morti, unirea aceasta contine germenul invierii noastre din morti fi nädejdea ei. Pentru acea zice s. Gregoriu: »Trupul nostru cäftigä nemurire, dacä se unedle, cu nemurirea trupului lui Christos«. Iar s. Ciprian adauge: »Trupul lui Christos vi- vificä, fi impreunarea cu el, cäftigä nemurire«. De acea o numefte s. Ilarie: »Hrana vietii eterne«. S. Ambrosiu : »Pänea vietii de vecic, iar Domnul Christos zice: »Aceasta este pänea care pogarä din ceriu, cä eine va mänca din ea se nu moarä«. loan 6, 50. * Din cele ce le-am in.firat pänä aci prea iubitii mei fii, a ti inteles prestanta s. cuminecä- turi fi datorinta noasträ de a primi mai des s. cuminecäturä. Stiti insä scumpii mei fii cä cu toate cä acea e un dar afa de märet, are efecte afa ma- jestoase, totusi unii se feresc de ea. Sunt cre- ftini cari nu se cuminecä pänä la timpul cäsä- toriei, si sunt fi de aceia cari si dupä aceia o neglijazä, sub prelextul cä nu sunt destoinici a duce o viatä afa de curatä, incät se fie vrednici a primi pe Domnul in sufletul fi trupul lor. Cät. reu lucrä acestia, vom intelege de vom cerceta putin efectul s. cuminecäturi, care precum ne spune s. Toma de Aquino: »Are efecte identice cu mäneärile materiale. Sacramentul cel prea demn ni se dä in formä de mäucare fi beuturä, pentrucä chiar acel efect il mijlocefte, cari il mijlocesc mäneärile fi beuturile materiale in tru-
