Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-03-01 / 21. szám
REVISTA CATOLICA. 333 aceste liste cu registrul din Grecia). — Presu- punerea despre esistenta unei episcopii in Troesmis, sau aproape de ea, s’au putut naste .<ji din acea imprejurare, cá acéla au fost centrul unui cult special pägänesc. Troesmis au avut pre preotul provinciei, si in Arubium au fost un cult deosebit al lui Jupiter Arubianus. Biserica crestineascä cu prédilectiune au ales asemini lo- calitäti ale religiunei pägäne^ti, de centrul vietii sale religioase.1) Multi voiau se facä re§edintä episcopeascä si din vechea Constantianä, ora§ situat in ime- diata apropiere de Tomi, pe maiul Märii-Negre. Constantiana apare mai intäi pe vremea lui Iu- stinian, carele intre altele au zidit §i fortäreata Constantiana, precum stim aceasta din istoricul Procopiu.2). Scriitorul acesta este un mare pane- gerist al lui Iustinian, §i enumerä intr’un op separat toate zidirile, orakele si fortäretele construite sau restaurate sub acest imperat, §i in parte ne dä §i descrierea lor. Nuinele aceslei cetäti sau fortärete au fost dat mai tärziu §i ora§ului celui nou, ce s’au zidit in locul vechei Tomi, si astäz se nume§te, precum de ob§to e cunoscut, Constanta Local ita tea Constantiana o gäsim noi in cele doue insemnäri ale oraselor din Schitia, mai sus reprodu e, in lista lui Hierocle ?i in cea edatä de de Boor. Asa s’au in- témplat, cä de es. Brandys, in Enciclopedia-realä alui Pauly, luäud aceasta lislä, din eroare, drept un registru bisericesc, vorbe§te despre un epis- cop din Constantiana.3) ') Vezi: Tocilescu, Monumentete, p. 64—68. — Vezi: $i articolul Arubium, de Tomaschek, in Enciclopedia-Realä, alui Pauly. *) Procopius: De Aedif. 1. IV. c. 11. — Constantiana vine inainte in enumerarea castelurilor tracice pe Pontus Euxinus §i pe Ister in urmätoarele raporturi: Bisdina, Mar- cianopolis, Scythias, Grapso, Nono, Troesmes, Naioduno, Rhesidina, Constantiana, Callatis, Bassidina, Betedina, Abrit- tus, . . . etc. ’) In articolul: Constantiana. Dupä toate cele espuse, ered cä putem tinea cu tärie la acea, cä provincia Schitia numai una re^edintä episcopeascä au avut, anume, numai in Tomi.1) Pärerea noasträ o putem propti nu numai cu auctoritatea lui Sozomenus, ci si cu alui Nicephorus Callisti, carele in istoria sa bi- sericeascä intoneazä cu tärie acest fapt, §i il §i dovedeste, sustinönd, cä pänä in vremile lui in Schitia n’au fost decáb o singurä episoopie.2) Tot aceasta asereazä §i Nichetas Choniates, la ince- putul veacului 13. Cercänd anume dupä causele numerului restrins al Pärintilor cari au intervenit la conciliul din Nicea, aflä, cä causa principal e faptul, cä pe acea vreme nu erau atä- tia episcopi in provinciile biserice?ti, ca §i astäz, ci in unele provincii era numai un singur episcop. Ca esemplu pentru aceasta serverte auc- torului pe längä Russia, §i Schitia, unde aceasta datinä s’au conservat pänä in zilele lui.3) In sfirsit, vechile *lNotitiae episcopatuum dela Pa- triarchia din Constantinopol, despre Moesia si Schitia, abstractiune fäcänd dela metropolia Mar- cianopole, cu episcopiile sale sufragane: Rhodo- stolus, Tramarisci, Novae, Zecedospa si Scaria; — stiu numai despre doue archiepiscopii auto- cefale, Odessa si Tomi. Le Quien insusi, in opul seu »Oriens Christianus« ne spune, cä dupä cele mai veebi insemnäri bisericesti, Tomi n'au fost Metropolie, ci Archiepiscopie.4) Cu toate aceste, al doilea episcop din Tomi, noué cunos- cut, se iscäle$te ca metropolit. - (Va urma,) ') Harta: Orbis Christianus, saec. I—VI, in edit. 4, de Hergenröther in manualui ist. univ. bis. T I. Freiburg i B. 1902. insamnä, aseminea eronat, orasele Axiopolis si Troesmis, ca resedinte episcopale. !) Nie. Call. hist, eccl.’l. XI. c 29. s) Nichetas Choniates: Thesauri ortodoxáé fidei, 1. V. c. 5. in »Maxima Bibliotheca« T. XXV. p. 151. *) Oriens Christ. T. 1. 1211—1212, in introducere la provincia Schitiei. Le Quien, düpä observärile aceste premergätoare, construeste lista episcopilor din Tomi, si Tomi, si face observari si constatäri pretioase asupra li- teraturei relative la ac.asta chestie. CORESPONDENTE. Roma, Februarie, 1904. Onorata Bedactiune, Piu X se intereseazä cu toatä cäldura de soartea bisericilor de rit oriental, si mai ales de bisericile ortodoxé cu rit grecesc, si de reu- nirea lor cu S. Scaun Apostolic de Roma. 0 dovadä strälucitä despre aceasta au vrut se dea -cu ocasiunea conferentei tinute de Preaeuviosia Sa Igumenul mänästirei grecesti de Grotta-Fer- rata, Pärintele Arseniu Pellegrini. Pontificele au vrut se fie de fatä la aceasta conferentä, despre: S. Nilu si unirea celor doue biserici. S. Nilu era grec, näscut in Rossano din Calabria, a cärui amintire se celebreazä in 12 Novembre. El au fost intemeietorut mänästirei nu- mite Grottaferrata. Au murit in 26 Septembre
