Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-03-01 / 21. szám
REVISTA CATOLICA. 328 resti, de a’$i preface catedrala intr’un magazin universal de felurimi; cäci, cat prive$te impostura unui functional" improvizat in diacon $i a participärei unor cori^ti ortodoxi la slujba unia- tilor, atát autoritatea Kiriarchiei noastre cat $i cea administrativä a Statului, a luat cuvenitele mäsuri de represiune, a$a cä scandalul sä nu se mai repete. Dar, indräzneala perindärei acestor unel- tiri, ne aratä scopul subversiv, urmärit cu atäta perfidä tenacitate de vrä$ma§ii seculari ai Sf. noastre Biserici nationale. Si este dureros pentru noi, sä firn nevoifi a constata, cä se gäsesc romäni destul de haini, cari sä se facä coadä de topor in mäna sträi- nilor, spre a produce turburare in con$tiinta na- fionalä a poporului román, chiar in Bucure^ti, inima romänizmului... Iar unii ca acestia, in- dräznesc a ni se infäfi^a ca promovatori ai cul- turei latiné §i a nafionalismului román?!... Departe de noi negre$it gändul de a tä- gädui, marile foloase aduse culturei nationale románé, de bärbatii ilu$tri ai neamului, ca Sin- cai, Major, Klein, Sulut $i atäfi alfii, cärora TJnia le-a inlesnit a se adäpa la isvorul culturei latiné din cetatea eternä; $i prin urmare, de influenta ulterioarä ce a avut asupra intregului neam románesc invSfätura lor, in renasterea nationalä. Precum de asemenea nu se poate contesta. cä ceea-ce s’a putut incerca in curs de 200 de ani, pe acest tárám, cu cultura obtinutä in Roma papalä, a fost desäviruit intr’o clipä de mai pu- tin de Vi de veac la noi, prin influenta magicä a geniului Franfei $i a Parisului lui Napoleon al Ill-a, cäruia se datore$te renasterea desä- ver^itä a Romäniei moderne, a cärei capitala Bucure^ti a devenit dupä cum $i era predestinat de Dumnezeu, creerul romänismului, din toate punctele de vedere ale culturei nationale románé, ba chiar §i al celei literare; apanagiul de odinioarä al Blajului, care sub acest raport a rämas azi un anaehronizm, fiind osändit a evolva spre Bucure$ti, dacä nu va voi sä rámáié ridicol. Astfel fiind clericilor uniti aflafi in servi- ciul propagandei papi$ta$e, cari au indräzneala a turbura constiinfele drept credinciosilor prea slávitei Metropolii a Ungro-Vlachiei, nu le mai rämäne decät mostenirea odioasä a lui Atana- sie Apostatul, a cärui crimä din punctui de vedere al unitätei neamului romänesc, va rämänea indelibilä, pentru cä, prin actul apostaziei sale s’a präbu$it unitatea ocármuirei spirituale a neamului romänesc in persoana Episcopilor nafio- nali, cari pänä la acel act fatal primeau chiro- tonia intru Archierei la scaunul Metropolitului Ungro-Vlachiei din Tärgoviste $i din Bucure$ti. Ar fi trist dureros pentru noi, dacä svircolirile acestor unelte ale propagandei pápistádé ar reinvia anatéma fericitului intru po- menire Teodosie Metropolitul Ungro-Vlachiei, acéla care a chirotonit pe nenorocitul Ata- nasie dupä care, este oprit ori ce cleric uniat a cälca prin eparhia Metropoliei Ungro- Vlahiei. Ne place a crede insä, cä isprävile po- menitilor clerici, nu sunt cu stirea Metropoliei - Unite din Blaj, s> cä, $i de astä datä, va^ lua mäsuri de a se curma scandalul, pentru respectui datorit Kiriarhului Tärei. Baba Novak Nu-i a$a, iubite cititorule, cä stai uimit in fafa acestei proze, care ne reveleazä un spirit muscalo-bizantin, care ne ascunde sub mantaua ortodoxiei románé, se loveascä cu necrufare in frafü cei de un sänge, singur numai, pentru cä sunt unifi cu Roma. Suntem silifi a zice »frafi de sänge«, pentru cä perfidul vine cu vorbä romäneascä, in foaie romäneascä, cäträ romäni se adreseazä. MS indoiesc insä, cä cel ce vorbeste astfei, se fie de sänge romänesc. Dar fie! Oameni rStäcifi are fie care neam. Se vedem lucrul insusi in fiinfa sa, in mod obiectiv. Dogmatica, istoria. viafa, toate sunt baza- conii, pentru nepreocupatul injurätor! Pentru el nu ezistä »unitatea« bisericei lui Christos; pentru el nu esistä iesirea la ivealä a bisericei Tarigradului, mult dupä ce intreaga bisericä i$i avea viata sa, organisa^iunea sa »unitatea« sa sub jurisdicfiunea Patriarchului din Roma-veche, carele ca si Cap vSzut, ji urmas al S, Petru in Scaunul Romei, guverna bise- rica, prezida confirma decisiunile Säboare,
