Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-03-01 / 21. szám
REVISTA CATOLICA. ecumenice, primea apelatiunea unor luceferi ca S. loan Gurä-de-Aur, S. Atanasiu, etc. Pentru el nu ezistä epoca, dar precizatä in istoria bisericeascä, cänd un rgzvrätitor ca Fo^ie, $i altul ca Mihai Cerularul, $i altul ca Marcu Efezimul, cu mänä sacrilegä au rupt »unitatea« bisericei lui Christos! Pentru el nu esistä istoria dureroasä $i ru$inoasä, cum parasiti biserice$ti, litfe detestabile de lipitori strSine, greci, greco-bizantini, muscali, slavo-bulgaro-sgrbo-bandifi cu potcapiu si cu urä neimpäcatä in potriva a tot ce e roman, román $i latin, s’au pus in spinarea romä- nilor, au impedecat reculegerea noasträ dupä vreinile grozave ale migra^iunei popoarglor, $i in mod formal au impedecat reinfiinfarea im- periului román la Dunäre $i in Carpali, pänä in Balcani. Pentru el nu esistä, ca pentru orb colorile, soartea, mai mult ca tristä a consángenilor nostri din Bulgaria, din Sérbie, din Macedonia, Epir $i Tessalia: nu, opresiunea tiranä a slavi- lor 51 a grecilor, pentru el nu e causa de inte- resare, sau de indignare. El i$i indreaptä privi- rile spre Roma $i spre Bla$, $i vrea sä ni le presenta ca pre causa decaden^ei noastre! Grozavä aberafiune! Süsüin, cä un román, carele sincer i$i iube$te neamul, nu poate se trändäveascä in aceste idei, trebuie se fie un simbria? strain, carele cuteazä se vorbeascä astfei in mijlocul unui popor con$tiu de sine. El propune unele fapte, pre cári le tälrnä- ce§te $i le restälmäce$te dupä bun placui seu. Ce are de a face »idea catolicä« idea »uni- unei religioase cu Roma«, cu abusurile, fie in rit bisericesc, fie in acrium politice, ce unul sau altul, mirean sau biserican poate se sSvir$eascä in anumite situafiuni? O criticä justä, obiectivä, trebuie se stu- dieze faptele in intregimea lor, $i se proceadä färä de preocupa^iune la apretiarea $i la jude- carea lor. Sunt abusuri in contra marilor interese ale romanismului, in contra desvoltärii ideii nationale románé, in contra na|ionalizärii bisericei latiné in Romania liberä? — pofiiéi §i studia^i, obiectiv $i serios: cine sgvir$e$te acele abusuri, hitre ce imprejuräri, din ce indemnuri. Si in- datä ve^i fi in curat cu un lucru, ca adecä cu aceste manopere nu are nimic de a face »idea catolicä«, nici »unirea románilor cu Roma«. Aici se vede toatä rSutatea simbria$ilor. Ei vgd $i cunosc adevgrul, ar fi in stare se facä criticä obiectivä asupra faptelor ivite : dar’ nu, spiritul bizantin $i cel muscälesc, du$man ne- impäcat al romänismului, ii face se deraieze dela calea justä, §i se batä cämpii, gonind in suiletul lor idea märeatä. despre care §tiu bine, cä odatä realizatä la romäni, i-ar ridica in sferele cele mai inalte de fericire $i märire nationalä, §i ne-ar elupta locul, ce ni se cuvine in societatea su- rorilor latiné! Spunem acutn acestor simbria$i du^mani ai ro mämlor §i inimicii romänismului cu Psalmistul : »Cu női este Dumnezeu, intelegefi nea- muri, $i vg plecati, cä cu női este Dumnezeu«. ____ = 329 Cr eatine täte a ín veche a Tomi. Studiu istoric de P. R. Netzhammer O. S. B. [Traducere publicata cu invoirea auctorului.] (Continuare.) 3. Bretanion si provincia lui bisericeascä. Cercänd noi dupä urma^ii acestui episcop, intäi cunoscut din Tomi, gäsim pre unul ln con- ciliul din Nicea. Inzädar vom cerca numele lui intre acei episcopi, cari au iscälit actele Säbo- rului, intre cari ii gäsim pre cei doi vecini de Tomi, pre episcopul Gotilor, Teofil, si pre episcopul Pistos, din Marcianopol. Eusebiu este, care ne spune in biográfia lui Constantin Cel Mare, cä episcopul Schitiei n’au lipsit din sirul Pä- rintilor adunati la conciliul de Nicea.* 1) Si putem ') Eusebii Pamphili de vita Imperatoris Constant. 1. III. c. 7.
