Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-02-15 / 20. szám
RE VISTA CATOLICA. 321 fireascä a acestui simtémint pentrufie-careom.are- tänd cä nici dénsul nu vrea se fie liber de acea- sta lege. Pentru-cä il vedem cä une-ori, obosit de muncä §i ostenele, sä intoarce la satui séu, altä- datä merge in Nazaret, unde a crescut. Atät e de puternic acest simtäment, incät lor le predicä mai intäi, fi poruncefte se o facä afa fi ucenicii, la ei face cele dintäi mi- nuni, intre ei face cele mai multe vindecäri. Cutrierä orafe fi neamuri, dar’ nu-i gändit fi supärat, cä invetäturile sufit respinse, fi ne- primite, ca atunci cänd o face neamul séu. Cätä durere fi cätä iubire e in cuvintele cu caruifi esprimä durerea sufletului penlru im- petrirea poporului seu ! Ierusalime! Ierusalime, decäte-ori am voit sä adun fii téi cum adunä gäina puii, si tu nu ai voit. Mat. 13. 17. Multe orafe fi cetáti a cutrierat. dar’ sin- gur iubirea Ierusalimului stoarce lacrämi din ochii sei. »Ri daeä s'a apropiat vézénd cetatea, a plans de densa«. Luca 19. 41. Iubirea sa adencä fatä de neamul séu e causa de el moare intre Israeliti, ca astfei ei sä fie martori la cele din urmä minuni, ce do- vedesc dumnezeirea sa, fi sä iee parte din bine- facerile rcscumperärii prin cruce. ln sfirfit, iubirea fatä cu ei, e asa de pu- ternicä de nici in oara mortii nu-i uitä, ci fi atunci se roagä pentru ei, zicänd : »Doamne iartä-le, cä nu stiu ce fac.« * Fii mei, afi auzit in ce stä iubirea deaproa- pelui. V‘am aretat iubirea ce trebue sä o aibä omül fatä de neamul seu. Sä fiti cu bägare de samä la cele auzite, ca sä nu cadä in päment neroditor invetätura. Se iubim pre ori-ce om, sä ne privim in ori-ce om lipsit. fi necäjit, ca pre noi infine, dar’ mai presus de toate sä avem simtéméntul de iubire a neamului nostru. Sä jertfim ca Tobia totul pentru el, sä ne ingrijim ca Iacob de pruncii nostrii, sä nu se peardä din neam, sä nu-si uite simtämintul de alipire cäträ el. Sä-1 apäräm in primejdie ca Iudit, fi sä nu ne temem a ne ex- pune fi viata pentru el, ca Estera. Dacä vom avea astfei de simtäminte in inimä, vom urma in iubire pe Domnul Christos, care ne va bine- cuvénta, iar’ noi nu vom avea nädejde numai la fericirea cereascä, ci vom avea si o inimä li- niftitä in viatä, ftiind cä ne-am implinit misiu- nea, am fost si noi dupä puterile noastre ca fi Domnul nostru. Luminä intru luminarea lim- bilor, fi märirea poporului, din care ne-am nä- scut. Amin. CORESPONDENTE. Roma, Februarie, 1904 Onoratä Bedactiune, Joi, in 25 Ianuarie a. c. s’au redeschis parlamentül Italiei, fi actul cel dintäi trebue se fie, precum au fi fost, comemorarea reposatului ministra Zanardelli, prin actualul prim-ministru Giolitti, si prin prefedintele Gamerei Bianchini. Socotind la vestea cea bunä, ce au läsat despre sine in lumea liberalä, se credea, cä vor fi de fatä toti la pomenirea lui, cänd colo dintre 500 de deputati abia vedem ici colea cäte un grup. Dupä cuventärile de laudä, fedinta s’au ridicat in semn de jale fi doliu. Ásta au fost cununa din urmä pe morméntul inchinat lui Zanardelli. »Periit memoria eius cum sonitu.« Mostenilorul lui politic, Giolitti, au fost pe ufor liberat de sub presiunea grupului zanar- dellian, care s’au desecompus indatä dupä moartea capului conducätor, si de atunei inzädar s’au cercat a reconstrui, a reorganiza acest grup sau partid, toate incercärile au rémas deferte. Deputatii de Nord, au tinut conzultarea lor in Turin, inse n’au putut reda viatä partidului des- compus. Se nu ne facem inchipuiri optimiste. Sec- tele anticlericale lucrä si acum necontenit in contra Bisericei, cea ce se vede din descoperi- rile fäcute cu multä circum spectiune prin zia- rele lor. Mainainte de toate vreau abolirea to- talä a invetämentului religiös in fcolile elementare, fi totodatä escluderea congregatiunilor re- ligioase, si mai ales a celor espulzate din Franta, cu toate cä ministrul de finante Luzzatti, in plin parlament au atras atentiunea deputatilor, laavan- tagiile Insémnate economice, fi finantiale ce ar urma din colonizarea acelor congregatiuni in Dalia.
