Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-02-15 / 20. szám
322 REVISTA CATOLICA. Sectele inse traiesc din urä, nu din ratiune. Venirea lui Piu X. la trónul pontifical au adus un fel de liniate, §i pare cä nu cuteazá a ataca cu atäta vehementä §i pe fata, biserica. Strict §i sever in principiile sale, cum se vede din enciclice si din discursuri, e condescendent §i afabil in toate manierele, in toate coatinge- rile sale. El §tie se compätimeascä pre cei ré- täciti, si in acela^i timp !i !nsuflete§te ?i !i in- curajeazá pre cei ce se luptä pentru apérarea bisericei, pentru cre^terea cre^tineascä a juni- tnei, §i cari propaga principiile adevérate de dreptate si de iubire in classele sociale, si mai ales fata de cei mai séraci, cari lipsiti fiind de toate bunurile pämäntesti, träiesc cu muncä grea, din sudoarea fetei lor. Pre toti ii prime^te, cari doresc a se ap- ropia de el, §i pentru toti are un cuvént de laudä, de incurajare. de compátimire, dupá re- cerinjele persoanei. Pre catolici ii intarefte in credintä, pre acatolici ii ezorteazä se depunä prejuditiile ?i rancorurile fatä de biserica cato- lica, pre liberali ii adtnoniasa, se fie, daca nu cu prietinie, cél putin cu bunävoin^ä ?i cu pre- venire fatä de bisericä si de S. Scaun. E usor a pricepe, cä catolicii, cari ajung a fi primiti de S. Sa, ies plini de fericire si de indestulire di- naintea S. Sale, dar cä schizmaticii, protestan- tii, ovreii, remän iucántatí $i uimiti: aceasta este rodul darului ceresc, ce au vérsat D-zeu in inima §i pe buzele lui Piu X. Din aceasta urmeazä, cä toatä lumea e cuprinsä de un spirit de bunävoire fatä de Papa, partidé politice, popoaréle, natiunile se intrec in arétarea síiméi si a simpatiei. Si pare cä e espresiunea acestei stime si simpatii generale, cä pretutindenea dai de icoa- na Papéi, Fotografii, oleografii, statue, acva- rele, prin toate negotätoriile, prin toate vitrinile, dai nurnai de fotografiile Pontificelui Piu X, Se vede in realitate. cä Papa este persoana príma. Faptui serveste spre bucuria credincio?ilor, §i pre sectari ii scoate din fire. Deocamdatä ínsé sunt constringi numai la lucrare sobolicä. Serveste spre incurajare §i bucurie faptui, cä activitatea socialä se desvoaltä in toatä lumea. In Franta catolicii au inceput a se lupta cu mai multä putere, §i se organizeazä. ca se poatä rezista la invasiunea framassonicä a gu- vernului Combes, in Germania, in Austria, in America, dar mai ales in Italia se disciplineaza fortele catolice, $i muncesc pentru binele de ob§te. E o adeveratä pläcere, a videa aici in Roma, cum se dezvoaltä societätile catolice, §i ce activitate zeloasä aratä, in ajutorarea tuturor claselor sociale, dupä lipsele fie §i cäruia. Piu X. au primit rind pe rind toate aso- ciatiunile aceste, in audientä. Mai pe urmä au fost admisa societatea numitä pentru »ocrotirea intereselor catolice«, reprezentändu-se toate ra- murile deosébite, de cre?tere, de publicisticä, de binefacere, conduse de aceasta meritoasä societate. Erau preste 2000 de persoane. Principele Rospigliosi, prefedintele numitei societäti, au citit un discurs strälucit, in care au arétat ?i au enumerat toate sectiunile, create $i conduse de directiunea societätii, anume : Azilul, destinat a conduce prunedabandonati; Patronatui, instituit pentru protegerea junimei §i apérarea ei de corup- tiune, ?i pentru indreptarea lor pe calea cea buna; Scoala, pentru cre^terea §i educarea junimei de ambe secsele, in spirit crestinesc; sörbätorile, ca se impedece profanarea duminecilor §i a serbätorilor prescrise; arta §i comereiul, ca ar- tistii §i comerciantü se se deprindä in mod concret in chemarea lor pröfesionalä ; qr&dinile scolastice. in cari se adunä junimea, in zile de serbätoare, ca se asculte invetäturi religioase, dupä acea se se petreaeä in mod honest, cu jocuri sociale cinstite, totdeauna sub conduce- rea $i supraveghiarea superiorilor. Piu X. läudänd lucrarea societätii pentru ocrotirea intereselor catolice, au esplicat in vorbirea sa parabola despre muncitorii din vie, cari au fost chemati la lucru, unul la trei, altul la §ese, iarä altul la noue oare, trägänd conc- lusiunea, cä toti trebuie se lucre in via Dom- nului, care este biserica lui Dumnezeu, si popo- rul credincios. Toti muncitorii sirguitori pot se se astepte la resplatä vrednicä. Au terminat cu s. §i apostoleasca binecuvéntare, Entuziazmul oamenilor de fatä la acea audientä, de toatä etatea, de toate conditiunile, au fost nemärgi- nitä ^i nedescriptibilä. N. F. Editor si Redactor responsabil: Dr. VASIIiIU LUCACIU. Baiamare (Nagy-Bánya), Tipariul tipografiei lui Stefan Nana$y.
