Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-02-15 / 20. szám
320 • REVISTA CATOLICA. neamul meu, §i vei lua muiere fiului meu Isac de acolo.« Fac. 24, 4. Iacob e asezat in Egipet, acolo sunt fii cu familiele lor, au in posesiune pämentul cel roditor, cu toate aceste inima lui sboarä departe la neamul seu, ?i dacä in viatä nu sä poate trage la el, cel putin dupä moarte vrea sä pe- treacä cu dénsul. Pentru aceea in preajma mor- tii, chemä pe fiul seu losif la sine ?i ii zice: »Pune mäna ta pe copsa mea si sä faci cu mine milä §i adevér. ca sä nu mé ingropi in Egipet«. Fac. 47, 30. Iosif nu gustä din partea neamului nici un bine, e prigonit si véndut chiar de fratii séi. Sträinii ii dau onoare, la care el in neamul seu nici nu ar fi putut visa, il fac deregätoriul cel dintäi in tara lor. Cu toate aceste läpädatu-sa el de neamul séu? Uitat-a limba ce a invétato in brätele mai- cei sale? Nu, ci el lucra pentru de^teptarea Egiptenilor, cari l’au ridicat din pulberea robiei si a nefericirer Pentru ei este oluminä intru lu- minarea limbilor«, dar acél neam cäruia el isi dä toatä dragostea, toatä forta spiritului séu, prin care si in care el sä märeste, e poporul séu, Israil. Aceluia soarte o ridicä, cu el i?i une^te soartea sa, §i nu vrea sä fie despärtit de el nici dupä moarte. Pentru acea la oara mortii, cänd cu ochi profetici vedea asuprirea ce-1 a^teaptä, si apoi e?irea lui din Egipet §i strämutarea, el sä roagä ca osämintele sale incä sä le ducä neamul seu cu sine, unde sä vor a§eza. »Intru cercetarea intru care va certa pe voi Dumnezeu, aduceti-vé aminte, luati osemintele mele cu voi de aci«. Fac. 50. 27. Moise näscut in asuprire, dar’ crescut de asupritori, färä de a-le gusta mäcar, are toate veseliile §i bunätätile, cäte le ofere o curte im- pbräteascä, cäci e luat ca prune adoptiv de in- sasi fata impératului. Cu toate aceste el nu uitä neamul séu, in mijlocul pompei curtii imperätesti, el nu despre- tue?te poporul seu imbräcat in zdrente, §i längä traiul cel bogát din curtea imperäteascä, el nu uitä poporul séu, ce sä hränia mai mult cu ceapä §i ai. Si cänd el sé vede fäcend parte, nu din no- bilime, ci din familia impérátéascá, el nu uitä de poporul seu, care era rob, el nu zice: »Poporul meu e sérac si färä putere, nu-i harnic a se apära de contopirea cu Egiptenii. ci punendu-si increderea in Dnmnezeu, lasä comoditätile curtii impéráte?ti si a e§it la fratii sei, fii lui Israil, Esire: 2, 11, pe care el se silente a-i apära de asupriri. Pentru iubirea aceasta Dumnezeu il fäcu cärmuitoriul neamului seu, pe care el il fäcu mare, fericit §i liber. Suferind mai intäi exil, apoi osteneii §i musträri din partea lui. Tobia iubeste a§a de mult neamul séu, ineat isi impärtia cu ei chiar §i pänile, pre cei goü ii provedea cu haine, i=si de era careva mórt, peste porunca prigonitorilor ii inmorménta. Tobia I. 14. In iubirea sa fatä de neam, el nu voia sä stie de nici o pedeapsä de nici o jertfä. Asa in- cät din causa aceasta i s’a confiscat toatä ave- rea, rémanénd numai cu Ana sotia lui fi fiúi séu Tobia. Tob. I. 17. Cu toate aceste el nici acum nu sä retrage dela binefaceri, fatä cu oamenii din neamul séu, §i numai de avea o bueäturä mai bunä o impärtia cu ei. Odatä la serbätoarea Rusaliilor, cänd se ni- meri si la masa lui o mäncare mai bunä, el $i-a trimis feciorul sä chieme pe cari ii va afla lip- siti din fratii lui. Dar’ feciorul ii aduce faima cä unul din frati zace sugrumat in térg, §i el isi intrerumpe gustarea, acea gustare, de care de mult nu se impärtä.^i, §i se duce sä a§eze mortui intrun Ioc, de unde sara sä-1 poatä ingropa. Iubirea de neam a dus pre ludit in castrele inimicilor, ea a insufletit pe Estera sä-si ie in- dräsneala de a intra la impératul, §i cänd era oprit sub pedeapsa de moarte. »Cum voi putea vedea eu chinurile poporului meu, §i cum voi putea sä mé mäntuesc cänd piere neamul meu«. Est. 6, 6. strigä ea acélóra, cari o indemnau sä nu-si espunä viata. Dar’ nu-i de lipsä sä ne provoeäm la astfei de exemple, cäci chiar Domnul nostru Iisus Christos insumi ne dä dovezi despre o frumoasä iu- bire de neam. Iubit-a dénsul intreg neamul ome- nesc, pentru intreg neamul a suferit §i murit, dar’ totu.si sunt momente in viata lui, cänd aratä puterea
