Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-02-15 / 20. szám

REVISTA CATOLICA.

315

tului, cä mártírul Mercuriu au fost fiul unui Schitean, $i a$a au putut sä-$i aibä originea din Schitia, cea ce ne intereseazä. Cä oare tatai lui Mercuriu, Gordian, fost-aü crestin, sau nu, acea- sta nu se spune.

Un alt Gordianus, tot din Cappadocia, ca- rele insä numai mai tärziu, pe vremea perse- cufiunei cre§tinesci akii Liciniu, se ive$te, ne conduce nemijlocit la Schitia noasträ, §i anumit la Tomi. Martirologiul roman la 13 Septembre aminte$te pre ss. martiri Macrobiu §i Iuiian, (sau mai bine: Lucian) ca pre martiri uci$i sub Liciniu1), sinacsarul vechiu din Constantinopol pomene?te pre sfinfii Macrobiu, Gordian $i so(ii. Gordian $i Macrobiu, cest din urmä näscut in Paílagonia, au servit la curtea impSräteascä ca stolnici. Acusafi fund pentru credin(a lor cre- §tineascä, au fost destituifi din oficiul lor, §i ezilafi in Schitia, unde se sperá, cä prin tot felül de lipsuri si de suferinfe, in sfir$it vor fi indu$i la läpgdarea credinfei lor creatine. De oare-ce persecufiunea pe falä, alui Liciniu, s’au inceput cu acea, cä cre$tinii credincio$i au fost sco$i din Curtea impgräteascä $i din armatä, putem presupune cu bun temei, cä anul 319 in care s’au dat pe fa(ä prigonirea aceasta, este vremea muceniciei martirilor nostri.

Sosind in Tomi cei doi proscribi dela curte, au gäsit acolo pre al(i colegi de suferin(e, in persoanele lui Lucian, Heli, Zotic $i Valerian. Fiind cä au t'gmas neclintifi in credintä, co- mandantul Maxim i-au judecat la moarte. Macrobiu $i Gordian au murit prin foe, Lucian Zotic $i Heli au fost decapita(i, iarä Valerian $i-au dat ultima resuflare pe mormintele con- sofilor säi, de sigur atins de dórul sänt dupä soartea lor* 4 * * 3)

Hagiografii insamnä, cä actele originale despre martiriul lor, s’au perdut.3)

Persecufiunea cre$tinilor prin Liciniu, ca- rele au vrut prin aceasta a se rSzbuna asupra cumnatului sSu, Constantin Cel Mare, pentru perderea provinciilor ilirice, pare se fie fost

') Vezi: Acta SS. Augusti, tom. V. p. 6. $i Acta SS Nor. Synaxarium. 1. c. pp 255, 258, 259, 969; Assemaun . c tom. V. p. 375; Stadler, Vollständiges Heiligen-Lexicon

4. B. p. 426.

.’) Vezi: Acta SS sept. tom. IV. p. 53.

') Acta SS. nov. Sinaxarium 1. c. p. 40.

mai crudä in päRile nordice ale imperiului. Tomi au dat cäträ acest numSr de martiri nu numai pre mucenicii mai sus numini, ci $i pre cei trei frafi Argeu, Narcis, $i pre prunculMar- celin. Dintre acentia, dupä relafiunea martiro- logiului roman, (2 Ianuarie) Argeu §i Narcis au murit prin sabie, iarä al treilea, pentru cä nu au voit a servi in armatä pägäneascä, dupä chi- nuiri indelungate au fost aruncat in mare.1)

Mi se pare cä nu gre§im, daeä $i pre ce- ialalfi martiri din Tomi, aminti(i in martorolo- giile cele bSträne, despre cari. durere, nu ne-au rg- mas decat numele, ii punem in veacul al patrulea.

Din martirologiul roman scoatem aici numele sfintilor: Evagriu $i Yasiliu (3 April), Paul §i Giriao (20 Iuniu), Marin, Teodot $i Se- dofa (5 Iuliu), si Primus, Crescens, Evagriu si consofii (1 Octobre). Intre acentia se pot nu- mSra, dupä toatä probabilitatea, sfinfii: Dene- gothia, Faustiu, Martial, Ianuariu, Alesandru, Euprob, Digna, Gothia, Saturnina, Spens, Castus, Primus, Donatus, Passicus, Probus, §i incä o alta: Digna.3)

') Vezi $i Stadler Tom. 4. p. 18.

’) Acta SS. ian. tom. I, p. 82 s. Stadler t. I. p. 308.

3) Bollandistii nu ne aduc detaiuri din viata ace- stor sfinti; aratä numai, cä numele lor se aflä intro- duse in mai multe martirologii. — Vezi Erbicean, in Biserica Ortodocsä rornänä, 1. c. p. 953. Din faptul, cä atätia sfinti martiri s’au aflat in provinciile dela Du- närea de jos, dela Sirmiu pänä la Durostor, in cele cinci veacuri dintäi, cäträ cari numerä si pre sfintii martiri din Tomi, profesorul bucurestean trage un argument, cä romänii s’au increstinat din vremuri vechi deja. Ca un argument spre scopul acesta se aduce si faptul is- toric, cä Tomi avea episcopi si biserici deja ln veacul al treilea. Dupä a noasträ pärere, faptele aceste consta- tate, nu multä putere probätoare constitue pentru ade- verirea increstinärii Munteniei si a Moldovei de astäzi, pentru cä Tomi si Schitia foarté putine raporturi aveau cu Dacia. — Chestia despre inceputurile crestinismului in Romania, au fost obiect de disputa scientificä in Bu- curesci, mai anul trecut, care disputä nici pänä astäzi n’au ajuns la sfirsit. Directorul de studii, Auner, au ti- nut in seminarul catolic de acolo o conferentä asupra »Originei schismei in Romania«; (publicatä in »Kath. Kirchenzeitung« an. 1901. pag. 838—840, iarä in traducere romäneascä in »Unirea«), Mai ales acea afirmatiune alui Auner au intimpinat contrazicere hotäritä din par- tea ortodocsilor, cä convertirea poporatiunei Romaniei numai in veacul VII s’au luat in lucrare serioasä. Profesorul Erbiceanu au respuns pe larg si foarte vehement, in foaia oficioasä ortodocsä, la ce Anner au replicat cu o brosurä scrisä cu obiectivitatea recerutä. (Cäteva mo- mente, etc. Blaj, 1901.) Dupä aceasta au päsit pe teren Archiereul Nifon, si au publicat un studiu asupra che- stiei despre inceputurile crestinismului la romäni. (Cre- stiaismul la Romäni, Bucuresci, 1902.) Brosúra aceasta s’au tipärit in 10,000 de esemplare, si s’au im’pärtit gratis.