Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-02-01 / 19. szám
REVISTA CAITOLICA 305 mo?tenirea ovreiului Nathan, compromis in afa~ cerea asasinului Murri. Iarä Orlando, aclualul titular al ministerului instructiunei publice, fra- masson §i el, vrea se emuleze cu inaintasul seu. Anume, se spuue, cä in noul proiect despre reforma instructiunei elementare, vrea se intro- ducä un paragraf, despre stergerea instructiunei religiunei in scoalele elementare. Legea numitä »Casati«, — dela auctorul ei, — dispune, ca in ^coalele elementare sä se invete religiunea, $i legea au fost esact practi- catä pänä la anul 1880. Dupä aceasta epocä, fiind consiliile municipale compuse in majoritMe din radicali, socialdemocrati ?i framassoni, au inceput a nesocoti legea, §i au mers a?a de de- parte in spiritul Ior antireligiös si auticrestin, de au adus holäriri municipale, in contra iegii esistente, prin cari au $ters, au abolit invetä- méntul religiös. Reclamärile §i proteslele pärin- tilor au rernas nesocotite, §i a§a s’au cälcat §i legea, si vointa pärintilor, si dreptul lor natural asupra cre^terei fiilor lor. Vézénd aceasta guvernul. s’au folosit de un fei de apucälurä. Anume, au dispus prin or- dinatiune ministerialä, ca instructiunea religioasä sä se dea numai acelor elevi, a cäror párinti vor cere aceasta. Si fiind cä toti pärintii, cu mici ?i disparente esceptiuni, au pretins instruc- tiunea religioasä pentru pruncii lor, apucätura framassonilor au remas färä efectul dórit de ei Ati cetit, de sigur, cele doué decrete Pontifice, prin cari se recunoaste martinul celor trei preoti din Ungaria, (un magiar, un silezian si un croat) ucisi »in odium fidei catholicae«, de protestandi §i luteranii rebeli: §i se dovedeste, cä Ioana d’Arc, eroina din Orleans, au fost dis- tinsä prin virtuti eroice, §i totodatä se declarä Venerabilä. Aceasta fecioarä au salvat Franta din tni- siune specialä dumnezeiascä, §i cu ajutor mi- nunat dela Dumnezeu, pe Ampul regelui Carol VII. Ränitä in rezboi, $i fäcutä prinsonierä de Atiglezi, dupä un proces monstruos, au fost con- damnatä la moarte prin foc, si au fost arsä de vie. Viata, onoarea, virtutile ei au fost reven- dicate prin un act solemn al Pontificelui Callist III, care au anulat acel proces, ?i astäz este glorificatä prin Piu X, care prin decret public recunoaste, cä in viatä $i in moarte s'au distins prin virtuti eroice. intru märirea lui Dumnezeu, si spre salvarea Frantei, primogenita Biserieei. Beatificarea celor trei preoti-martiri, ucisi de calvinii din Ungária, au fost un act foarte oportun, pentru incurajarea catolicilor, fatä de atacurile calviniste protestanle, fiind cä protestandi au devenit de totul provocätori in Ungaria. Dar neaseménat mai oportunä vine preamä- rirea fecioarei Ioana d'Arc in Franta, unde o alta inväsiüne framasonicä näväle?te asupra bi- sericei lui Christos. Se inchid biserici, capeile, stabiümente religioase, se espulzeazä cälugäri si cälugärite, sub pretecst cä nu posed autorizarea statului republican. Catolicii din Franta vor fi incurajati, se lupte in contra invazoriior sectari, cum s’au luptat strämosii lor impotriva invazoriior Anglezi; vor invéta a suporta toate perse- cutiunile si vecsatiunile venite din partea dus- manilor religiunei. Vor invéta dela Ioana d’Arc, cä moartea ei violentä au adus salvarea Frantei, triumful asupra Anglezilor. §i eliberarea terito- rului lor de armele dusmane precum si de tra- därile compatriotilor lor perfizi, Borgonionii, can representä prototipul invazoriior de astäzi, sub condücerea trädätorului detestabil: Combes. Acest nefericit va destepta energiile poporului francez, ca se scuture de pe umerii sei pre toti trädätorii si dusmanii sei, ascun^i, sau pe fatä complici cu apostatul pärvenit. Francezii buni au avut se sufere nemärgi- nita durere, se vazä espulzati din casele lor cälugäri si cälugärite. cari n’au avut altä vinä deóát cä au fäcut tot bine pentru popor, venin- du-i intru ajutor in toate lipsele lui spirituale ?i vremelnice. Acum s’au inceput actiunea de campanie in contra guvernului framason, §i in aceasta luptä sunt pärliniti de toti francezii buni §i cinsliti, catolici, acatolici, si chiar de cei in- diferenti, fiind cä sunt sätui deja de prepotenta framassonicä. Ministerul nu are cu sine, decät o majorilate precarä in parlament, si grupul sau ceata de politai, cari ii esecutä orbi? ordinele fatale. Socialismul apoi, aliat cu framassoneria, e nodul de incurcälurä pentru guvern, care e obligat a sustinea ordinea publicä in contra vio- lenfelor socialiste, de altä parte e silit a le face pe voie, ca se nu-i impingä la opositie. E clar,
