Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-02-01 / 19. szám
R EVISTA CATOLICA. 306 cä eu astfei cie procedura nu poate se indestu- leascä elernenteie de ordine, si nu poete se sature toate poftele socialistilor. Nefericitul de Combes, atacat adese-ori din dreapta §i din slanga, tot apeleazä la Solidaritäten republicanä, ca se mentinä la putere, prin voturile de fiducie, esca- motate pe tema sustinerii republicei in contra reactionarilor (!). Asadarä nu desvoltarea fireascä a lucrurilor ci numérul deputatilor mai sustine acest minister la putere. Indatä-ce se va mic?ora sau se va impärti acest numer, trebuie se cadä §i guvernul. Un fapt de mare importantä, pentru lámu- rirea spiritului in Franta, au fost aprobarea, ce au dat Pontificele decretului Sänlului Oficiu, prin care s’au pronuntat osändä canonica presle patru carti ale Pärintelui Loysie, in cestiuni asupra S. Scripturi. Preotul aeesta, räpit de critica apa- rent erudita a rationali§tilor germani asupra S. Scripturi, au crezut, cä se poate concilia aceasta critica cu invetäturile Bisericei Catolice despre Biblie. Aceste idei l’au dus in erori grave §i la conclusiuni de tot false, si a§a au urinat con- damnarea din partea aucloritätii eclesiastice. Adu- cändu-se causa in congregatiunea numitä a S. Oficiu, dupä esamen lung si adänc, s’au pronuntat sentinta de condamnare. Ziaiele liberale si framassonice, esageränd doctrina si eruditiunea abatelui Loysie, au respändit §tirea, cä dupä decretul amintit, s’ar fi tinut in tacere, färä ca se remonstreze, nici sä se supunä. Insä iacä vin in- formatiunile din Paris, cari vesfesc, cä abatele Loysie s’au supus decisiunei Forului suprem, prin ce numitele fői au fost desavuate, si reduse la silentiu. Crestinii au se stie, cä Biserica lui Christos nu se sustine prin puterea mintilor ome- nesti, ci isi are viata sa supranaturalä, inteme- iatä pe promisiunile dumnezee^ti. Notite grave vin in Vatican despre lucrurile din peninsula balcanicä, unde nu mai inceatä luptele crunte intre Bulgari si Turei. Crestinii de nationalitäti deosebite, cari nu sunt nici pentru Turei, nici pentru Bulgarii revolutionary ci vreau ameliorarea situatiunei lor civile si economice, sunt priviti cu du^manie, din partea Turcilor precum si din partea Bulgarilor, §i sunt espu^i la toate persecutiunile. Se pare cä Albanezii din Macedonia si cei din Epirul Albaniei vreau sä se uneascä, §i a?a, cu puteri unite sá-^i revindice drepturile in contra Bulgarilor si in contra Turcilor. De acea S. Pärinte Piu X. preocupat de evenimentele, ce ne stau Inainte, s’au adresat cäträ toate puterile mari ouropene, pentru scutirea si apSrarea cre§- tinilor pa^nici. »Pentru pacea a toatá lumea, .......pentru bu nästarea säntelor lui Dumnezeu biserici,........ pentru unirea tuturor : Domnului sä ne rugäm«. JV. F. REV1STA CONTinFORANA. Macedonia. Sunt ziare adäpate la isvorul cél mai du$mänos catolicismului §i cél mai pri- mejdios nafiunei noastre, cari in ortodoxismul (!) fo(ian $i in ajutorul moscovitismului ered a avea unicul adäpost pentru mántuirea natiunei $i a bisericei Romane! Pre(uita foaie »Unirea« in Nr. 4 a. c. are ca prim articol — glasul unui román Macedonean — care de sigur e foarte aucto- ritativ $i cu atat mai virtos, cä fiind competent in materie prin date positive $i argumente sdro- bitoare aratä cum biserica greceascä-fotianä, sus- tinutä de sf. s. impäratul-papä autocrat, sä silente a procura de$teptarea popoarSlor puse sub oblädierea de camtä! E de tot indreptä(it D-l scriitor cänd zice: Trecutul nostru plin de ignoranti este datorit esclusiv bisericei $i culturei grece^ti. Si pänä cänd urmätorul lui Fotiu asupresce $i (ine in intunerec sufletesc supu§ii obläduirii lui, necinstind si nesocotind drepturile firesci ale popoarSlor, pänä atunci biserica Roméi, adevgrata $i dumnezeiasca bisericä a lui Christos, mama Romänismului, ne asigurä cä, cu drep- tate vg veni in ajutorul obiceiurilor $i al firei deosebite a fie-cärui popor«. Cä aceste cuvinte pärintesci in via(a prac- ticä n’au fost desmintite, ne probeazä faptele. Inte legeli popoare! Editor si Redactor responsabil: Dr. VÄSILIU LUCACIU. Baiainare (Nagy-Bánya), Tipariul tipografiei tui Stefan Nanasy
