Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-02-01 / 19. szám

BOO

RE VIST A CATOLICÄ

secretarului cornisiunei Cardinalilor, Mons. Radini-Tedeschi.

Mainainte de toate au fost regulatä chestia corespondentelor, in limbile natiu- nilor deosebite, si s’au stabilit un regulament referitor la cores ondentele, ce vin la adresa congresului proiectat.

E de insémnat, pentru scopurile con- gresului, Piu X au destinat puternicul Palat Lateran. Curtea spatioasä si impunetoare va fi aranjatä pentru sedintele ple- nare, si pentru productiunile muzicale, mai ales pentru grandioasele compositiuni ale Mäiestrului Perosi. Dupä aceea, spre bu- curia generata a membrilor cornisiunei s’au fäcut de stire, cä periodicul festiv iubilar, carele pänä acum s’au redactat in limba italianä si francezä, de acum ínainte se va edita si In limbile: spaniolä, englezä si germanä.

CORESPONDENTE.

1.

Roma, Ianuarie 1904.

Onoratä Bedac-tiune,

Sä ne aducern aminte, cä Papa, ca Suve- ran al slatelor sale, primia o listä civilä de 5 milioane de franci. Dupä 1870 au perdut acest venit. L’au perdut, deodatä cu statele, pentru cä Papa n’au putut sä devinä un salariat sau sim- briat al guvernului Italian, carele i-au asignat un salar asupra fondului numit »Datoria publica«. Suverannl spiritual, carele i§i estinde auctoritatea preste tot pämentul, unde se venereazä numele lui Isus Christos, n’au putut se devinä simbriatul unui guvern particular.

Din aceasta stare de lucruri s’au näscut necesitatea de a recurge 1a generositatea credin- cio^ilor din toatä lumea. Pe vremea lui Piu, IX, au incurs ofrandele generoase cu atäta bel^ug, de s’au acoperit toate trebuintele ordinare ?i es- traordinare ale guvernärii bisericei, §i au mai rémas si un escedent sau prisos, din care s’au fäcut un fond special de cäteva milioane.

S’au intémplat apoi, cä o parte din aceste fonduri au fost angajatä prin unii administratori, pentru cumpérare de efecte publice, actiuni ale unor intreprinderi mult promitätoare, ca d. es. intreprinderile in necs cu desvoltarea febrilä a edilitätii Romei. Aceasta intreprindere insä au dat faliment, §i asä fondurile amintite, impreunä cu banii multor oameni privati §i cu multe milioane de ale bäncilor publice, s’au perdut de tot, sau dacä s’au putut salva ceva, au remas

9

capital mórt, cu sperantä pentru un viitor, cine stie cät de aproape sau cät de indepärtat.

Acesti administratori au lucrat pe contul lor propriu, sedu§i de curentul räpitor al des- voltärii uimitoare, ce au luat unele intreprinderi in Roma. Milioanele s’au perdut, s’au con- statat, cä n’au avut nici o imputernicire dd. Administratori, ca se facä acea ce au fäcut, ^i a$a au fost destituiti.

Veti ü ci.tit in ziare povestea, cä Cardina- Iul Gotti au primit dela Leon XIII, in cea mai intimä incredere 40 de milioane, cu insärcinarea, ca se le predeie urmasului seu, dupä 4 luni dela moartea sa, si cä Card. Gotti, in Joia primä a lunei lui Decembre au fäcut destu1 insärcinärii primite, ?i au depus in mäna lui Piu X suma de 40 de milioane. Toatä istoria aceasta e o po- veste näscocitä de jurnali^tii liberali, spre dis- tractiunea publicului lor, si in paguba S. Scaun. Ziarele liberale-libertine odatä scriu, cä obolui S. Petrn incurge in proportiuni foarte reduse, si prin aceasta voiesc a dovedi, cä au cäzut prestijul S. Scaun Apostolic inaintea popoarelor , — de altädalä iarä esagereasä bogätia Vaticanului si incasärite obolului S. Petru, numai ca se poatä insinua credincio^ilor, cä nu mai este lipsá de generositatea lor. Aste sunt apucäluri §i ma- chinatiuni in paguba causei sfinte, credincio^ii cei buni inse le cunosc, §i le apreciazä dupä vrednicie:

Piu X, ca $i Inainta^ii sei Piu IX §i Leon XIII, stä inchis in Vatican, si nu se mi^cä decät