Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-02-01 / 19. szám
REV1STA 'CATOLICA. 301 prin coridoarele largi ale muzeelor, ale gaierii- lor, a Bibliolecei, si prin grádinile Vaticanului, pentru plimbare ?i pentru ca se respire nitel aer curat. Cea mai mare parte a zilei o petrece in apartamentele sale, dänd audiente, in aface- rile oficioase ale Bisericei, §i primind persoane de toatä conditiunea, §i grupuri de peregrini, vorbind cu toti in modul eel mai afabil, aretän- du-se fatä de toti, acea ce este din inimä, ama- bil, curtenitor ?i vesel, asa cä nu iese nimenea ne’ndesíulit, ci din contra toti se simtesc salis- fäcuti, mängäiati si adänc §i pläeut impresionati. Dar in aceia^i timp e sever, mai intäi fatä de sine, §i observeazä cu strictetä esemplele date de Inaintafii sei Piu IX §i Leon XIII, mai ales in cea ce prive^te conducerea actiunei politice in Italia, si in genere in cestiunea socialä. De acea au voit ca invetäturile lui Leon XIII asu- pra cestiunei sociale, se fie redactate ca in codice compendiat. Cänd apói prime^te in audientä persoanele, cari se ocupä in mod activ cu che- stia socialä, le recomändä cu toalä cäldura, ca in coatingerile lor cu clasa muncitorilor, §i a stäpänilor sä le vorbeascä in mod egal despre drepturile ?i despre datorintele lor, $i mai ales despre iubirea crestineascä. Pentru cä numai iubirea poate se uneascä pre bogát §i pre sérac, pre muncitor cu stäpänut séu. Asemenea in- culcä supunerea la episcopii proprii, mai ales in ceea ce prive^te conducerea actiunei politice in Italia. Pentru cä adese-ori se intémplá, cä cei ce combat socialdemocratia, esagereazä drepturile muncitorilor, pentru ca sä-i retinä dela acél pariid pervers, §i u:tä se le inspire sentimentul iubirei fatä de aceia, dela cari reclamä respec- tarea drepturilor proprii. Cu un cuvént Piu X vrea se vazä reálisát aceea ce spunea Psal- mistul: Pacea $i dreptatea s’au särutat: í?i asa primesc corectiunea recerutä §i aceia, cari se uitä de iubire, färä de care si iustitia cea mai severä devinä numai o formä färä pietate. Din aceste invetäturi practice, rostite prin discursuri indreptate cäträ asociatiunile catolice si cäträ oameni privati, primiti in audientä, ur- meazä in mod vedit, cä actiunea asociatiunilor catolice devine calmä, dar alät mai intensivä, si in toatä Italia se propagä mai ales asociatiunile, cari au de scop arneliorarea sortii popo- rului, si in genere a muncilorilor. Urmeazä asemenea, cä pe zi ce merge se inmultesc societätile cooperative intre muncitori, §i unde ele se ínte- meiazä, au onoarea de a fi combatule de social- democratii desereerati. Socialismul anticrestin, cu esagerarea drepturilor muncitorilor, sfir$e§te cu sérácirea si ti- cälosirea lor, prin greve, prin lumulturi, prin demonstratiuni, cätä vreme asociatiunile catolice le ocrolesc conscientios interesele, le amelioreazä starea materialä si spiritualá, si cu respectui serios al drepturilor uneste idea salutarä a iubirei, ce au adus Chrirlos din cer pre pámént. In 25 Decembre au primit Piu X in audientä solemnä Colejul Gardinalilor, pre episcopi si pre prelatii p^esenti in Romä. Cardinalul Decan, Em. Sa Oreglia di S. Stefano intr’un discurs splendid au tälmäcit bunele augurii de S. Cräciun. Piu X au respuns reamintind pe§tera, sä- lasul din Vifleim, zicánd: »Pesteru din Vifleim este o seoalá, de unde au inceput Mántuitorul a respändi invetätura sa, nu prin cuvinle, ci prin fapte, invétánd cä unicul mijloc de rehabilitare este jertfa de sine in paupertate si in suferintä«. Au spus apói, cät de putini sunt. cari primesc aceasta invetätura salutarä, penlru cä sunt orbiti de patimi, si au adaus: »Dumnezeu s’au plecat cäträ női, §i női vrem sä ne inältäm. Dumnezeu s’au umilit, §i spiritul de mándrie ne in- tunecá spiritui. Dumnezeu s’au fäcut om, §i női, cu prepotenta ratiunei vrem se fim ca niste Zei. Iacä toatä lupta intre Dumnezeu si lume<. Apói, dupä ce au spus, cä spre a voi binele nu este destul a-1 proclama in adunäri zgomotoase ^i a-l propune ín teorii splendide, ci se recere ca mainainte de toate in női insine se restabiltm spiritui crestinesc, ca sä-1 putem propaga cu efect si in jurul nostru, conclude: »Legea cea dintái ?i cea din urmá, alfa si omega cre^tinis- mului consiste in acea, ca de temelie a socie- tätii sä se punä omul, carele are consciintä adäncä, $i propusul firm da a semäna cäträ acel Dumnezeu, care s’au näscut serac, intr’o noapte geroasä, care au suferit inainte de a predict» cuvéntul invetäturei sale, care au géműt de du- rere, inainte de a pleca légiié natúréi, ca sä se
