Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-02-01 / 19. szám

Reyista Catolicä. Nos genere et sanguine Romani. loanitiu in epistola catra Pontificele lnnocentiu, III. „Expedi teniin tibi tarn tad emporalem gloiinm quam ad salu­tem aa emam, ut sicut genere, sic fide etiam sis Romanus, ut populus terrae tuae qui de sanguine Romanorum se asserit des­cendisse, Ecclesiae Romanae instuta sequatur, ut etiam in cultu divino mores videantur pa rios redolere“. lnnocentiu TII. catra Imp. loannitiu. „Imperator ac totum imperium eius bonam devotionem ad Ec­clesiam Romanam habent, tamquam haeredes descendentes a san­guine Romanorum“. Basiliu A. eppu catra Pont. Innoc. III. »Gesta Dei per Francos« C. M. »Gesta Dei per Romanos« P. Ollivier. Apare la I §i 15 a fiecärei luni. Anul V. Fascicolul 19. 1 Febr. 1904. DEMETRIU RADU, Din Indurarea lui Dumnezeu $i Gratia S äntu 1 ui Scaun Apostolic EPISGOP GR.-GAT. DE ORADEA-MARE, Veneratului Cler si lubitului Ponor credincios al aceleiasi Diecese J 1 7 Bl N ECU V ENT ARE SI MAN TUI RE. 7 oánlul Apostol Paul serié In Epistola cäträ Galateni, cä, la trei ani dupä reinioareerea sa din Arabia in Damasc, s’a suit in lerusalim sä vazá pe Petru, si a rémas la ei cinci-spre zece zile ; va se zicä dupä cuvéntul S-tului leronim, s’a dus sä onoreze pe cel dintäiu dintre Apo­stoli, si ca mai cu seamä lui sä-i spunä Evan- gelia, care o propoveduia neamurilor, ca nu cumva sä alerge in desert, sau sä ft alergat.1) Pe de altä parte, S-tul loan Gurä-de-aur, voind a celebra laudele Romei celei vechi, nu incepe dela strälucirile monumentelor ei sau dela märirile aduse In Capitoliu din patru pärti ale lumii de vulturii legiunilor sale triumfätoare, ci gándul ?i-l opresce mai intäiu la morméntu- rile Principilor Apostolilor, pästrate intre zidu- rile ei. Eu iubesc zice dénsul, Roma. Si desi asi putea-o läuda din alte motive, dupä märimea si bogätiile sale, dupä vechimea $i frumseta sa, ori dupä strälucirile si vitejiile armelor sale, to- tusi, de o parte läsänd celei alt e, mai verlos fe- ricitä imi place a o numi pentru-cä Paul, in viatä fiind. epistola a indreptat cäträ cetätenii sei, si iubindu-i pe ei cu graiul viu li-a propo- ! veduit lor, si apoi la urmä acolo el ochii si-i-a inchis. Vestitä asadar este Roma preste toate celela 11e cetäti, pentru cä, in chipul acéla in care se intemplä la un trup robust si sänätos, dénsa incä are doi ochi strälucitori, cari ii sunt tru- purile acestor doi Santi, §i cári mai puternicä o fac decät nenumerate turnuri si §anturi de résboiu.1) lntr’un alt loc ne mai spune acela^i Sänt Pärinte, cä mormintele acestor Apostoli s’au impärtäsit in märirea cäutatä de Profe- tul pentru mormenlul Domnului; astfei incät la eie aleargä spre a se inchina din toate pär­) Gal. 1, lö; 2, 2. ') Homil. 32. in Epist. ad Rom,

Next

/
Oldalképek
Tartalom