Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-01-15 / 18. szám
REVISTA CATOLICA. cräri disproportionate cu puterilor lor. sau cu etatea $i cu secsul lor. (Enc. Rerum Novarum.) 9. Datorinta de iubire a bogatilor §i a po- sidentelor este, de a veni in ajutorul sSracilor §i a lipsitilor, dupä preceptele evangelice. Acea- sta poruncä este atät de grav obligätoare, incät in ziua judetului Christos-Domnul va cei’e samä specials despre implinirea ei. (Mat. XXV.) (Enc. Rerum Novarum.) 10. SSracii la rindul lor n’au sä rosascä pentru lipsurile lor, nici n'au se' despretuiascä caritatea bogatilor, avénd mai presus de toate in vedere pe Isus-RescumpSrätorul, carele pu- ténd face sä se nascä in bogätii, s’au fäcut sS- rac pentru a nobilita starea celui lipsit, $i a o imbogäti de merite neasSménate pentru Cer. (Encicl. Rerum Novarum.) 11. La deslegarea chestiei muncitorilor foarte mult pot contribui capitali$tii §i lucrätorii in$i§i, prin intemeiarea unor institutiuni, destinate a veni in ajutor celor lipsiti, $i lucránd la apropiarea §i unirea celor dou5 clase. A§a de es. societätile cooperative, diversele asiguratiuni pentru toate intemplärile; azile §i recreatoare pentru bäieti; §i mai ales corporatiunile de artisti $i de meseria§i. (Encicl. Rerum Novarum.) 12. Acest scop il are in vedere in mod special. Actiunea poporalä cre$tinä' sau demo- crania crestineascä, cu deosebitele sale lucrari de caritate socialä. Aceasta Democratic crestineascä nu e a se confunda cu Democratia socialä. Acea are de temelie principiile credin(ei §i ale moi'alei catolice, si mai ales de a nu vS- täma in ceva mod dreptul inviolabil al proprie- tätii private. (Encicl. Graves de communi.) 13. Mai departe Democratia crestineascä nu are sä se amestece nici odatä in politics, nici nu-i permis sä serveascä pentru scopuri de partidé politice; nu aceasta este devisa ei: ea trebuie se fie o lucrare binefäcätoare in favorul poporului, intemeiatä pe dreptul natural §i pe preceptele evangelice. (Encicl. Graves de communi.) (Instruet. S. C. a Afacerilor Ecicl. Es- traord.) Democratii cre$tini din Italia au sä se abstinä dela ori-ce fei de actiune politicä, $i m jurstärile politice actuale, din consideratinni de ordine inaltä, e absolutamenie interzis cato277 licilor de a lua parte in vre-o activitate politicä. (Instruet, citatä.) 14. Indeplinind chemarea sa, Democratia crestinä e strins obligatä a fi supusä Auctori- tätii eclesiastice, preständ fatä de episcop sau cine il represents supunere deplinä $i ascultare. Nu e zel de vrednicie, nici evlavie sincerä, a intreprinde lucruri, fie chiar bune $i frumoase in sine, färä de aprobarea Pästoriului propriu. (Encicl. Graves de communi.) 15. Ca lucrarea democratiei creatine, se aibä unitatea recerutä in directiunea sa, in Italia, trebuie se fie supusä Asociatiunei de cä- petenie, numitä Opere Congreselor, $i Comi- tetelor Catolice ; cari insotiri, prin lucrarea lor constants in curs de ani indelungati au bine- meritat de S. Bisericä, §i cärora au incredintat Piu IX $i Leon XIII conducerea mi$cärii catolice, pururea sub conducerea $i sub auspiciile episcopilor. (Encicl. Graves de communi.) . 16. Scriitorii catolici, in toate cele ce privesc interesele religioase $i actiunea Bisericei in societate, trebuie se steie, ca $i toti credin- cio^ii, cu toatä supunerea, sub conducerea episcopilor, §i a Pontificelui Roman. Si mai ales au sä se fereascä, nucumva in chestiuni grave se previnä judeeätile S. Scaun Apostolic. (Instruct. S. C. a Af. Ecci. Estraord.) 17. Scriitorii democrati-cre^tini, ca ?i to(i scriitorii catolici, au se supunä censurei preventive a Ordinarului lor, toate scrisorile, ce privesc religiunea, morala cre$tinä $i etica na- turalä, in virtutea Constitutiunei Officiorum et munerum (art. 4L). Eclesiasticii, in virtutea ace- leia$i Constitutiuni au se ob(inS previe consensui Ordinarului pentru publicatiunile lor, fie chiar numai de caracter technic. (Instruet. S. C. a Af. Ec. Estraord.) 18. Au se faeä apói tot posibilul, ca intre ei se domneascä iubirea §i concordia, incongiu- ränd ori-ce iniurie sau imputäri. Cänd se aratä motive de nepläceri, in loc de a pä$i indatä in publicitate, sä se adreseze cäträ auctoritate a eclesiasticä, cai’e va decide conform iusti(iei. Aceste judecä(i apói se fie primite cu ascultare, luänd afarä casul, cänd este loc pentru recurs la forurile superioare. (Instruct. S. C. a Aff. Ec. Estraord.)
