Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-01-15 / 18. szám

278

REVISTA CATOLICÁ.

19. In sfir$it, scriitorii catolici, apäränd causa proletarilor $i a sSracilor, sä se fereascä de un limbaj, carele se inspire urä fa^ä de clas- sele superioare sociale. Se nu vorbeascä de revindicafiuni §i de iustitie, unde are loc numai caritatea, cum s’au esplicat mai sus. Sä-$i aducä aminte, cä Isus Christos au voit sä-i uneascä pre toti oamenii cu legäturile iubirei imprumu- tate, cea ce este perfecfiunea iustifiei, $i impune datorinfa de a lucra pentru binele ob- $tesc. (Instruet. S. C. a Aff. Ec. Estraord.)

Aceste norme fundamentale, Női, din propria voin(ä, $i din intima convingere, cu Auc- toritatea Noasträ apostoliceasceascä le renoim, in toate pärfile lor, §i ordinäm, ca se fie trä- mise la toate Comitetele, la toate Cercurile $i la toate Reuniunile catolice, de ori-ce formä sau naturä. Aceste societäfi apoi au sä le finä- a'fi$ate in oficiile lor, §i in adunärile lor, cät de adese-ori sä le ceteascä. Ordinäm mai de- parte, ca toate ziarele catolice sä le publice in intregitatea lor, §i sä se declare, cä le vor observa, §i apoi sä le $i observe in practicä cu toatä religiositatea, altfel sä fie admoniate cu toatä seriositatea, §i daeä nu s’ar emenda dupä admonifiune, se fie interzise de Auctoritatea Bisericeascä.

$i fiind cä nimic nu calcä vorbele si vir- tutea de ac(iune, daeä nu sunt insofite $i ur- mate in mod constant de esemplu bun, carac- teristica necesarä, ce trebuie se sträluceaecä in tofi membrii, $i in ori ce societate catolicä, este acea, cä trebuie sä-$i arete credinfa vie, prin sfm(enia viefii, cu moravuri neprihänite, $i ob- servarea scrupuloasä a legilor lui Dumnezeu $i ale Bisericei. Si aceasta, pentru cä e datorinfa fie §i cärui cre^tin, $i apoi, ca cel ce ne stä impotrivä, se ro$eascä, neavänd nimic, ce se poate zice rSu despre noi. (Tit. II. 8.)

Din aceasta ingrijire pärintascä a Noasträ speräm, mai ales in Italia, mult bine pentru aefiunea catolicä, cu darui $i binecuvéntarea lui Dumnezeu.

Dat in Roma, längä S. Petru, in 18 Decembre 1903, anul prim al Pontificatului Nostru.

Papa Pin X.

Lucru firesc, ca fii credincio$i ai S. Bise- rici Catolice, cu fiascä umilinfä primim infe- leptele povefe, invgfäturi $i porunci ale Sfmfiei Sale, §i acélóra intru toate $i färä de rezervä ne supunem $i le vom (inea $i in viitor, §i le vom apöra pentru binele, progresul $i märirea societäfii cre$tine$ti.

»Revista Catolicä.«

Voi näbu$i durerea mea Stäpin peste minie,

$i ’nchis in mine voi täcea, Ori-ce va fi sä fie.

Mä voi lupta cu negrul val Ce vrind sä mg räpue,

Mä ’ndepärteazä dela mal Si tot mereu sä sue.

Voi face marele noian Nainte sä mg poarte,

Cirmind mereu in spre liman,

Mereu pindit de moarte;

Si ’n sgomotul asurzitor Al apei miniate Voi trece ’n, duda tuturor Cu pinzele umflate.

Iar tu, a marii albä stea,

Fecioarä Preacuratä,

Indurä-te de luntrea mea Aproape sfärämatä!

Hildebrand P'rollo,

INCHIS IN MINE