Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-01-15 / 18. szám

276

REVISTA CATOLICA.

hemente, cari dacä nu vor fi regulate de cu bunä vreme, pot se producä scisiuni adänci, $i släbe$te lucrarea, in paguba causei. Dupä ce Noi inline am recomandat unirea in cugete $i buna in(elegere, incä inainte de Congres, ca a$a sä se poatä stabili in comun acord, ce se (ine de normele practice pentru acfiunea cato- licä, acum nu mai putem täcea. Si fund cä divergenseié practice u§or pot se treacä $i in domeniul teoretic, $i a$a pot se primejduiascä unitatea principiilor, se vede a fi necesar, a stabili §i a intäri principiile, cari trebuie se in- formeze toatä actiunea catolicä.

Predecesorul Nostru de glorioasä $i säntä amintire, Leon XIII, au statorit in mod luminat normele ac(iunei poporale creatine, in Encicli- cele Sale neuitate : »Quod Apostolid Muneris«, din 28 Decembre 1878; »Rerum Novarum*, din 15 Mai 1891; $i »Graves de communi«, din 18 Ianuarie 1901, $i in instrucfiunea specialä, emanata prin S. Congrega(iune a afacerilor eclesia- stice estraordinare, din 27 Ianuarie 1902.

Si noi vedem, $i avem convingerea, in- tocmai ca §i Predecesorul Nostru, eä acfunea cre$tinä poporalä trebuie se fie bine organisatä $i condusä, $i voim, ca normele stabilite se fie observate cu toatä rigoarea, §i ca nime se nu cuteze a se depärta de aceste norme.

De acea, ca aceste norme $i regule de observat in toatä acfiunea catolicä, se fie u$or de cunoscut $i de pgtruns, le-am compendiat in anumite articole fundamentale, ca se ser- veascä de Regulament pentru toatä actiunea poporalä cre$tinä. N

Aceste au se fie pentru toti catolicii re- gulele de observat cu statornicie in toate ac- tiunile lor.

Requlament fundamental pentru actiunea poporalä crestineascä.

1. Societatea omeneascä, precum o-au a$e- zat Dumnezeu, e compusä din elemente inegale, precum inegale sunt mgdulärile trupului ome- nesc: $i e cu neputintä a le face egale pe toate, $i ar urma destructiunea, desfiintarea societätii insesi. (Encicl. »Quod Apostolici Muneris«.)

2. Egalitatea deosebifilor membrii, cari compun societatea, consiste in acea, cä tofi oa- menii i?i au originea dela Dumnezeu Creatorul;

au fost rescumperafi prin Isus Christos §i vor fi resplätifi sau pedepsifi de Dumnezeu, acurat conform meritelor sau demeritelor lor. (Encicl. »Quod Apostolici Muneris«.)

3. Din aceasta urmeazä, cä in societatea omeneascä, de Dumnezeu intemeiatä, sunt dom- nitori $i supu$i, stäpäni $i servi, bogafi §i sg- raci, invg(afi $i neinvgfafi, cari strin§i cu to(ii in legäturi de iubire, se ajutä imprumutat a-$i ajunge scopul final in cerari; $i • aici pre pä- mént bunästarea lor materialä $i moralä. (Enc. »Quod Apostolici Muneris«.)

4. Asupra bunurilor pämente$ti omul are nu numai dreptul de folosintä, ca §i brutele, ci $i drept de proprietate stabilä; $i incä nu numai asupra lucrurilor, cari se consumä folosindu-le ci $i asupra acélóra, cari prin folosinlä nu se consumä. (Encicl. Rerum Novarum.)

5' E drept natural neatingibil, dreptul de proprietate privatä, rodul muncei sau a indu- striei, sau din darui sau din cedarea altuia; $i fiecare poate se dispunä preste aceste lucruri in mod rational, cum vede de bine. (Encicl. Rerum Novarum.)

6. Pentru compunerea diferentelor intre bogati $i sgraci, sau proletari, e de lipsä a deo- sebi iustitia de cäträ iubire. Nu este drept de revindicatiune acolo, unde nu este vätgmatä iustitia. (Encicl. Rerum Novarum.)

7. Datorinfele isvorite din iustitie, pentru muncitor, sunt aceste : a presta cu credin(ä $i pe deplin, lucrarea, ce au fost pactatä sau toc- mitä in mod liber §i dupä ecvitate; a nu face pagubä in averea stäpänului, $i a nu-1 vätgma in persoana sa; in insa$i apgrarea drepturilor sale, sä se refinä dela fapte violente, $i a nu trece nici cänd la rescoalä. (Encicl. Rerum Novarum.)

8. Pentru capitali$ti $i stäpäni, datorin(ele de iustifie sunt urmätoarele: a pläti punctual $i deplin preful intocmit cu muncitorii; a nu pägubi economiile lor cu dreptul adunate, nici cu violente, nici cu fraudä, nici cu usuri pe fa(ä sau ascunse: a le da libertate deplinä pentru implinirea datorintelor lor religioase; a nu-i espune la primejdii de corupfiune, nici la scan- dale; a nu-i insträina dela iubirea familiei $i dela iubirea economiilor; a nu-i supune la lu-