Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-06-01 / 3. szám

u

REVISTA CATOLICA.

mitet, lucreazä cu activitate neadormitä pentru scopul marét, ca evenimentul epocal se fie amin- tit cu serbätori vrednice de insemnétatea lui.

Foaia oficialä »L’Immacolata« publicata In Roma, in 4 limbi, italianá, francezä, spaniolá ?i germanä, publicä in numérul seu XIII din Mai 1904, urmätorul resumat:

Peregrinajele organizate din ocasiunea iubi- leului de 50 de ani s’au dezvoltat spre edificare obsteascä, §i se vor continua din ce in ce mai numéroase, formänd o intrecere nobilä intre toate popoaréle lumei, cari vreau se-si dovedeascä iu- birea §i alipirea cäträ Preacurata Fecioarä, §i cäträ Capul vézut al Bisericei.

Insemnetate specialä au avut peregrinajul medicilor. Idea s’au näscut in Lourdes, s’au des- voltat apói intr’o federatiune internationalä de medici calolici, §i in urmä s’au tinut congresul in Roma, cea ce se conziderä ca un preliminar pentru un maré congres international al inveta- tilor catolici.

Espositiunea Mariana, se organiseazä, cu conlucrarea comitetelor esterne, cu corespondentii diecezani, cu reprezentantii comitetelor parochiale din Roma.

Comisiunile pentru Biblioteoa Mariand si pentru Congresul international, primesc pe fie- care zi declaratiuni de aderentä, precum §i lucrari si cärti de valore.

Preacurata Fecioarä va birui toate dificul— tätile, si ne vom bucura de un rezultat strälu- cit, intru märirea religiunei si spre mäntuirea sufletelor.

Roma. Dureroase scene au provocat, §i pro- voacä zi de zi guvernul framassonic din Franta. Laicizarea absoluta a invätämentului poporal, alun- garea congregatiunilor religioase, scoaterea Re- stignirei din salele tribunalelor, si mai pe urmä vizita Prezidentului Republicei, Loubel, in Roma, au produs cele mai dureroase impresiuni in inima tuturor cre?tinilor binesimtitori.

Mai ales faptul acest din urmä e de o specialä insemnetate. Anume, S. Scaun Apostolic de Roma nici odatä n’au recunoscut dreptatea §i legalitatea violentei sevir^ite asupra proprie- tätii Pontificelui, in anul 1870, $i totdeauna au reclamat in contra uzurpatiunei, rezervändu-§i dupä tristele imprejuräri dreptul la ex-teritorialitatc §i absulutä independent! fatä de guvernul uzurpätor. A§a pre suveranii acatolici i-au pri mit numai dacä plecau spre Vatican din palatu) legatiunei pontificale, iarä fatä de Capii statelor catolice s’au statorit ca lege cä numai a§a vor fi primiti in Vatican, dacä vor veni in Roma direct spre a vizita pre Capul Bisericei, ?i numai dupä-ce vor face destul aceslei condi'i;iuni, pot se facä restul. Molivul e simplu §i dar : in Roma Papa e stäpänul de drept, cel ce nu-i respec- teazä acest drept, il inzultä, il vatemä.

Framasonii, in intimä contelegera cu Alianta- lzraelitä au dus lucrulile la estremitale, §i au silit o vizita politicä, cu vätemarea Capului Bisericei catolicilor Francezi.

Papa au protestat, precum era u§or de pre- vezut. Guvernul fätärnice^te cä se simte ofenzat, de si bine au §tiut, cä are se urmeze protestul Papéi, li trebuie inse pretecst, ca se poätä merge mai departe in lucrarea de prigonire a bisericei catolice.

Ambasadorul acreditat in Vatican d. de Nisard. au fost revocat, a §i päräsit Roma, ?i s’au rentors la Paris, se dea informatiuni gu- vernului. Nuntiul Papal Msgr. Lorenzelli incä nu s’au mi§cat dela postul seu. Tot se sperä intr’o solutiune pacificä. Prea mari interese are Fica intai näscutä a bisericei, Franta, decät se se Iase a fi degradatä §i rusinatä prin veleitätile framassonilor .^i ale jidanilor.

Budapesta. Ministrul intructiunei publice Albert Berzeviczy au compus un proiect de lege, numit lege de revizuire a légii din 1868, 1879, referitor la invetämentul poporal. Prin acest proiect intäi se vatemä drepturile neprescripti- bile ale bisericei catolice, in causa de orga- nizare $i de conducere a invetämentului poporal. A dona se vatemä dreptul cel mai elementar al popoarélor, la cultura in limba lor materna, nationals. Nici nu amintim de rezoanele patriotice si pedagogice, care se calcä in picioare prin acest fet-monstru al politicei nebune de §ovinizrn descreerat. Ne vom face $i noi datorinta.

Persecujiunile bisericei ín Franca. Perse- cutiunile incepute sub era francmasonului Combes, sä märesc din zi! Päcatele cari strigä la ceriu ?i cari aduc asupra natiunei cele mai teribile pedepse sä succed cu o iutialä uimi-