Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-06-01 / 3. szám
4 3 REVISTA CATOLICA. grije^te si conduce pe copilasul séu, sä nu se poticneascä §i sä nu cadä, nu-§i impline^te da- torinta, isi va vedea copii cäzänd in adäncul celor mai mari absurditäti, apói in bratul celor mai grele färädelegi. Si aceasta marná nu sä va scula sä ajutore copii séi, — doarä avut-a grije de ei noue suté de ani, acuma, f'acä ce fac! E semn cä a imbétrinit! Ah! A imbétrinit, pentru cä nu e biserica lui Christos. Aceasta in veci e Ver- gurä Linerä, care nu stie de bétrinete. Asa, fiind biserica ortodoxä schismaticä ín starea aceasta de betränete neputincioasä, ar voi sä max dee semn de viatä, dar unde sä se in- toarcä ca sä mai primeascä acel spirit de viatä dätätor? De nu ar fi poftele §i pasiunile omenesti, alta ar fi calea, decät cea aleasä! Spiritui uman dornie de progres, a ris de simplicitatea oamenilor cari il voiau incätu^at, s’au dus sä bee la apa progresului, care, nu-si are isvorul la invetäturile curate ale catolieis- mului, §i aceasta frumoasä la vedere, dulce la pasiuni, n’a trebuit mult sä fie gustata cu nesatiu! Ce urmeazä? Protestantismul cu rationalis- mul séu desfränat! Si intru adever principiile, istoria, gre§elile protestantilor, cári de biserica orientalä schismaticä, au fost nu odatä respinse, azi au ocupat térén, §i acélé principii ale bisericei protestante cu toate cä sunt contrare si contrazicätoare principiilor bisericei schismatice, sunt acuma primite. Isioria care a fost suptä din degete, in- ventatä de protestanti pe tirnpul cänd au fácut marea reformä de coruptiuue a dogmelor §i a moravurilor, care le a servit spre a-si ajunge scopul infernal, istorie care azi chiar de cei mai mari istorici protestanti este desconsideratá si cualificatä si osänditä in modul cél mai aspru, aceasta istorie cu fant.asiile sale este propusä, si crezutä cu sfintenie, de nu mai maré, egalä cu a sfintei scripturi, mai ales apói in acolo in cari lövette in biserica catolicä si in capii ei. Nu are sä treacä mult si din biserica Ori- entului schismatic va remänea o umbrä, o adu- cere aminte! Dureros lucru e, cä de cäte ori sä intemplä sä vorbim cu preoti tinen, cari par mai de frunte | in biserica Orientului schismatic, remänem fra- pati de principiile cari le enuntä, cäci sunt in veditä contrazicere cu principiile bisericei Orientale ! De unde e asta ? De vorbim apoi de fapte istorice, ei au luat de bani buni unele visuri, si unele fapte inventate cari dejosesc atät biserica Occidentului cät si a Orientului De unde e aceasta invetä- turä? Dela §colile protestante! Din aceste ?coli, unde lovesc in catolici, §i nu orutä nici pe Ori- entalii schismatici. Un lucru i unesce pe protestanti si orto- doc?i, si care i face de sä imbrätiosazä ca frati, este: Ura in contra catolicismului ! S’a intémplat nu odatä ca sä convin cu civili ortodocsi §i dintr’una in alta au ajuns ace^ti civili sä esclame cu durere: D-le, preotii nostrii cari s nt beträni sunt ignoranti dar au credintä, preotii cei tineri sä fälesc cä au stiintä §i apar mai culti, dar n’au credintä! A§a sä compromite credintä sträbunä, a§a sä corump moravurile! Dar a trebuit sä se aleagä o cale ! Spiritul a trebuit cultivat! Aceasta de sä cultiva conform cu principiile bisericei Orientului, de sä propunea istoria basatä pe docu- mente istorice, nu pe povesti, reintoarcerea fiilor räteciti la sinul maicei adevérate, nu intérzia! Dar bizantinismul sä facä a§a ceva ? Ca mu§cat de serpe a zis plin de urä, cänd sub zidurile Constantinopolului erau Turcii, cä- rora au vindut au tradat ora?ul si tot impe- riul: mai bine semiluna decät Tiara Papéi! Bläst emui cu care s’au blästemat i-au ajuns, si bi- se:ica lor au ajuns sä fie sub picioarele urmä- torului lui Mohamed, care tot mai tare i-au umilit cäci s’au läpädat de Tiara Papéi, dela care a cäpätat Orientul in totdeauna luminä, mängäere §i inärire ! Acuma e slrigätul: Mai bine protestanti decät catolici! E a sä alege. Sau catolici si atunci biserica Orientului va recästiga strälucirea pert utä; sau protestanti si atunci e gata cu biserica Orientalä ! Őri uniti cu Roma, ori protestanti! REV1STA CONTIMPORANA. Roma. Comitetul Cardinalilor, constituit de Sfintia Sa Papa Leon XIII de eternä si glorioasä amintire, si intärit prin actualul Pontifice Papa Piu X, pentru conducerea lucrärilor spre serbätorirea vrednicä a iubileului de 50 de ani dela proclamarea dogmei despie Concepfiunea nepetatä, a Preacuratei Fecioare, precum si comisiunile instituite sub conducerea acestui co-
