Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-05-15 / 2. szám

REVISTA CATOLICA.

31

trunzétori le pricepeau. Faptele, actiunile ofici- ale nu s’au prezentat ca inspirale de anticleri- calizm. Primarul Roméi au vorbit in proclama- tiunea sa despre origina comunä a eelor doué popoaré, §i despre legätura frätascä a celor doué natiuni. La pránzul de galä regele Victor Emanuel au vorbit in töstül seu despre legaturile co- mune ale ambelor natiuni, despre subscrierea tractatelor pentru arbitraj, pentru scutirea mun- citorilor. Loubet a réspuns, cä se simte fericit, cä poate se-1 salute pre regele Haliéi in Roma, care este mama comunä a celor doué popoaré, §i cä de acea s’au nisuit guvernul seu, se aducá in consunantä interesele celor doué natiuni, cu simpatiile lor naturale, §i de acea s’au incheiat cele doue tractate, de arbitraj ?i de scutirea mun- citorilor. Bi a§a, programul oficial, se se igno- reze Papa cu desévir?ire, au fost striet observat, ma s’au dat §i parola de ordine intre liberali ca se nu strice sérbatoarea lui Loubet cu desa- corduri anticlericale.

A§a pe zioa de 26 aprile, partidul republican íji-au propus a face o demonstratione publicä, cu incoronarea statuei lui Giordano Bruno. Elevii din recreatoriile liberale, adunati in piata ss. Apostoli, trebuia se meargä ín procesiune la statua spurcatului apostat, §i se defileze in ordine inaintea lui. Politia insé au eprit toatä demon- statiunea, dänd de stire organizätorilor, cä va disolva cu fovta armelor ori-ce intrunire spre scopul acesta. Deputatul radical, jidanul din Triest, Barzilai au siäruit cu toatä puterea pentru dobändirea permisiunei, Cvestura, insé au rémas firmä in hotärirea sa de opreli^te, de ?i deputatul Barzilai, dupä ce au vézut ca rugarea nu-i folose^te, au luatu-o cu amenintäri, cä va duce causa in parlament, §i va cere samä guvernului in Camerä.

Guvernul §i liberalii erau de tot consternati de fricä, nucumva clericalii se organizeze vre-o demonstratiune.

Cardinalul-Vicar, Respighi, ca Delegat special din partea Pontificelui, pentru implinirea Vizitatiunei Pastorale in Roma §1 in dieceza Ro- manä, ?i-au inceput lucrarea apostolicä in 24 aprile a. c. la 10 oare din zi. Functiunea estraor- dinarä, au atras un concurs mare de popor, mai ales peregrini multi din Italia i=si din alte párti

ale Europei au^ asistat la ea. Ziaristii din Roma, liberalii §i framasonii. fiind ocupati cu preparativele sérbarilor de primire. pentru Lou- bet, carele trebuia se soseascá chiar in acea zi la 4 oare pom. n’au avut vreme, §i poate nici n’au vrut, se esamineze, se studieze lucrurile, si nici n’au §tiut ce insémneazá o Vizitatiune Pastoralä, o-au luat drept o incercare de demonstratiune clericalä, in contra Vizitéi lui Loubet, cäreia va urma alta, mai solemnä, in Vatican.

Ziarul »II Giornale d’ Italia,« au dat veste despre aceasta in mod confuz, dupä acea cele- lalte foi liberale au adus toate notite care de care mai cornurate, despre pregätirile clericali- lor la demonstratiuni in contra lui Loubet. Fi- re§te, toate lucruri fantastice si neezistente. fund cä Biserica si Papatul in con^tiinta demnitätii sale superioare, nu are nici o trebuintä de aceste reclame, cum e moda partidelor politice. Bise- [ rica si Papatul subzistä prin puterea sa proprie, nu ca §i alte alcätuiri politice-sociale, efemere §i trecätoare.

Sérbárile au fost intru adevér grandioase. Pentru cä dupä politica antifrancezä alui Crispi, dupä incordärile pe toate terenele, intre cele doué natiuni surori, acum au putut ie§i la iveala simpatia si eomunitatea intereselor, cea ce s’au dovedit in mod oficial §i prin incheiarea tractatelor intre cele doué state. Acum atät flnantele Haliéi, cat §i interesele ei comerciale sunt pro- tejate in Paris, iarä Germania si Austra-Ungaria, cari au fost dat ceva favoruri comerciului italian in tractatele de mainainte; incep a-si re- trage aceste favoruri, si se §tie in mod pozitív, cä statele numite, la incheiarea tractatelor comerciale in viitor, nu vor mai concede benefi- ciile de mainainte. Asadarä Haliéi nu i rémane alta, decät a se rentoarce la prietinia Frantei, cu atät mai virtos cä politica ei anticlericalá au adus banii Congregatiunilor espulzate, in Italia, care au avut bunu! símt economic-finantial, de a le da ospitalitate, in butul protestätilor ne- bune§li ale framasonilor.

Tractatui de comerciu, incheiat cu Franta, asigurä avantajii adevérate Haliéi, in prezent §i pentru viitor. De acea e just, ca guvernul ?i co- merciul italian se fie curtenitori fatä de repu-