Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-05-15 / 2. szám
32 REVISTA CATOLICA. blica francezä, si a§a e cä ci# serbärile aceste s’au enteziasmat mai mult pentru chestia economica — comerciala — finantialä, decät de demnitatea politica. De alta parte §i Franta simte necessitatea de a profita de resursele bo- gate ale Italiei, pentru comerciul seu, pentru industria sa, cari au suferit mult din causa con- curentei germane si engleze, si pentru ca se-?i reguleze finantele dezechilibrate mai ales in urma persecutiunilor congregatiuniior religiose. Gäsesc a fi lucru vrednic de insémnat, cä la toate festivitätile aranjate au fost o multime de lume, din loc §i din provincie, fund cä socie- tätile cäilor ferate au acordat reduceri in pret, asa, cä biletele au fost aproape gratuite. Entu- ziazmul insé s’au restrins la massele plätite, la cercurile interesate, la anticlericali de profesiune. Marea majoritate a privitorilor au admirat nu- mai panorama frumoasä a impodobirilor, con- certele muzicale, iluminatiunea si revista mili- tarä, cari toate au prezentat o priveliste splen- didä. Dar apoi, ce anume insemnätate au serbä- torile aceste? Intrebarea áceasta si o pun toti oamenii gänditori. Pentru mine, eu sum de parere cä toate aceste sunt o conjuratie a caselor mari din Franta si din Italia, pentru salvarea intereselor lor co- mune, cu colorit anticlerical, precum adeca pof- te§te curentul politic in ambele state, §i spiritul guvernelor lor actuale. E Pilat, carele se intelege cu írod. E anticlericalizmul guvernamental §i a clientelei sale burgheze, carele vrea se profité de situatunea finantialä a ambelor state mari, si il conduc pre Presedintele republicei Loubet in Roma, chiar cu sacrificarea tuturor intereselor mari morale franceze, chiar cu provocarea diz- gustului tuturor popoarélor pentru inurbanitatea vätemätoare, aretatä fatä de Papa, fatä de Pontificatui Roman, cél mai mare amic al Frantei, intre toate imprejurärile grave, mai ales insé in nefericirea ei din anul 1870. Insé de §i anticlericalizmul mascat al guvernelor din Franta si din Italia au fätärnicit, cä au ignorat ezistenta Papéi in Roma confrontarea dintre cele doue puteri au fäcut se se admire demnitatea neasémanat mai mare a Ponti- ficatului Roman. Doue auctoritati suverane tre- buie se-§i deie toatä silinta, ca se impedece ori-ce demonstratiune anticlericalä, §i se pretindä, cä prin aceste serbäri nu s’au fäcut nici o väte- mare Pontificelui, si din conträ, sentimentul ca- tolic este, care se revoaltä, si reagheazä in contra ocorurilor se s’au fäcut prefedintelui republicei, carele au fost de tot curtenitor fatä de Papa. Dar aceste doue amtoritäti suverane trebuit se se convingä in Roma, vizitänd monumentele cres- tine !ji cele pägäne, cä asupra ruinelor lumei vechi s’au inältat Roma papalä, care §i au estins impärätia sa preste toatä lumea, iarä Gapul aeestui imperiu universal este Papa. Aceste doue auctoritäti suverane, cari au percurs in triumf sträzile Romei, in virtutea puterii armatelor si a flotelor, preste cari dispun, n’au putut se vazä monumentele cele mari, ce au inältat Papii, n’au putut se intre in templui cél mai mare si cel mai frumos din lume, n’au putut se intre in Vatican ca se admire muzeele cele admirabile ale artei grecesti ?i romane. galeriile clasice de pictura, biblioleca, unde se conserva manuscriptele cele mai vechi ale limbilor. n’au putut se pét- rundä in Vatican, unde inträ §i eel mai umilit peregrin, provézut cu tesera de legitimare, ca se-l vazä pre Papa si se admire capodoperile de artä, §i ale geniului omenesc. Dacä regele Italiei si prezidentul republicei s’ar fi prezentat la poarta, numitä »de bronz«, in Vatican, gardistul helvetian, cu sänge rece le-ar fi cerut tesera de legitimare, cea ce n’ar fi putut se arale, §i a§a n’ar fi fost admisi. Vizita aceasta e o vätemare, grea, fäcutä Pontificatului, si in acela^i timp e triumful dem- nitätii Pontificatului, care e mai presus de toate respectele si interesele politice ale guvernelor si ale natiunilor. D. Loubet se duce, si toate s’au terminat! Ä. F. Editor si Redactor responsabil : Dr. 7ÄSILIU LUCACIU. Baiamare (Nagy-Bánya), tipariul Tipografiei lui Stefan Nana^y.
