Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-05-15 / 2. szám

30

REVISTA CATOLICA.

gat Réstignirile din toate sälile tribunalelor franceze!

Dupa impietate urmeazä hipocrizia!

Pare cä Combes au inteles enormitatea mésurei diavolesti, ca scoaterea Restignirei din sälile tribunalelor franceze. Franta e cre^tina $i au dovedit in public ?i in privat, dezaprobarea generalä, §i si-au manifestat propusul de a reaga impotriva procedurilor, cari vatemä sentimentul poporului francez. Au priceput Combes si acea, cä dupä inzultarea religiunei, in modul cum s’au amintit, n’au mai putut se se sustinä, daca nu se va prosterna inaintea monarchiei Sabaude, fie chiar cu vatémarea pe fata a Papéi si a lu- mei intregi catolice! E adevärat, cä monarchia Sabaudä a mers de a fäcut vizitä la »Madame La Republique Fran^aise«, §i cä prin urmare légiié de bunäcuviintä au adus cu sine ca vizita se se redeie in Roma. Insé aceste legi nu obiigä, cänd se pot realiza numai cu välemarea unei a treia persoane, pentru cä nu este permis a face act de curtenire sau de bunäcuviintä, cu vätemarea unei a treia persoane, mai ales cänd aceasta are drept la o egalä conzideratiune, dacä nu chiar la respecte de naturä superioarä.

Faptul e, cä Papa are drept la aceste con- sideratiuni superioare, pe motivul, cä el este Capul bisericei catolice, §i a§a in virtutea tracta- tului international din 1815 din Viena, Papa are presidentia intre Suverani, si de acea si Nuntiul Papal are presidentia in Corpul Diplomatie. Monarchia de Savoia, fäcänd visitä republicei franceze in Paris, n’au fäcut nimerui vätemare; insä »Madame La Republique Fran<jaise«, restituind vizita in Roma, au sévir^it un act de vätemare fata de Pontificele Roman, fatä de Franta catolicä, §i fatä de intreaga lume catolicä.

Cu toale cä vizita aceasta e vätemätoare pentru Papa, ambele guverne §i-au dat silinta, se nu aparä ca un fapt de caracter anticlerical, pentru a nu provoca reactiuni clericale in Roma §i in Fanta. Ziarele framasonice si liberale au respändit stirea, cä cu ocasiunea vizitéi lui Lou- bet, clericalii pregätesc, demonstreatiuni §i pro- testäri publice, färä ca se poatä indica, unde, cum, §i cine vor face acélé manifestatiuni. Se vorbia insé in secret, cä Pontificele va descinde ín S. Petru, ?i acolo va primi in audienitä sérbatoreascä pre Romani ?i pre peregrinii francezi, germani, §i de alte natiuni. Si intru adevär, dela 10 aprile §i pänä astäz au fost o mi§care nen- treruptä $i estra ordinär de numeroasa de peregrini din toate pártile lumei. In 20 aprile au primit Papa un peregrinaj impunetor de Italiani din provincia Venetianä, din Lombardia, Romagna, din Marca, Orvieto ?i Sabina, preste 12.000 de persoane. In zilele urmätoare s’au prezentat grupuri de magiari, nemti, francezi §panioli din deosébite diecese. Primirile aceste s’au sucedat nentrerupt, pe vremea cänd Loubet era in Roma.

>L'Osservatore Romano« polemizänd cu ziarele sectare §i liberale a relevat, cä a$anu- mitii »clericali« au alta edueatiune, §i nu sunt ca §i liberalii, cari cänd se ved desconsiderati sau abandonati, vreaü se se impunä cu violentä ?i cu puterea demonstratiunilor, cätä vreme ole- rioalii isi véd de treabä, si se indestulese ca auctoritatea competentá sé-?i spunä cuvéntul. Dacä cotolicii nu iau parte in serbätorile aran- jate in onoarea lui Loubet, nu vor turbura li- nistea publica, §i nu vor face nici o demonstra- tiune in contra lui Loubet sau in contra serbä- rilor aranjate in onoarea lui.

Asiguratä fiind politia despre acea, cä ca- tolicii nu vor face demonstratiuni de protestare, au cercat se modereze entuziazmul artificial al sectarilor. Proclamatiunea Marelui Orient frama- sonic au fost revézutá in Questura, §i multe pa- sa.je au fost corectate, altele omise. Cu toate aceste au rémas otravä destulä in acea procla- matiune, cänd cu salutarea lui Loubet aduce imnul seu pentru suprematia si trium fül laiciz- mului, $i premäreste pomenirea lui Zola, care ca un Titan au combatut superstitiuea si iniu- titía socialä. Proclamatiunea republicanä, care vä- , téma monarchia precum si biserica, au fost in- terzisä, cu toate aceste se respändia in public pe sub mänä. Aseminea §i proclamatiunea so- ciali^tilor. Toate proclamatiunile aceste au relevat, cä vizita lui Loubet vrea se imsemne tri- umful eapitalei Italiei, preste capitala lumei catolice, si au acentuat consacrarea eapitalei in- tangibile, §i a principului laic, adeca cél framas- sonic, asupra principiior creatine.

Vátémárile anticlericale erau ca acoperite, nu se spuneau pe fatä, §i numai cei mai pé-