Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-05-15 / 2. szám
18 REVISTA CATOLICA. sus atinse despre starea naturalä a omu- lui, care teorie apoi prin Hobbes si Rousseau au fost dezbräcatä de toatä remäsita de religiozitate, ce i-au mai läsat liberalii, socialismul pretinde o egalitate absolutä, de drept si de fapt, a femeilor cu bärbatii. Ei afirmä, cä in statul curat natural, bär- batul nu are nici o prerogativä asupra fe- meii. Prin urmare deosebirea intre liberalism si intre socialism stä numai in acea, cä socialismul este mai consecvent in des- voltarea si in aplicarea teoriilor si a prin- cipiilor adoptate de liberalism. Socialismul primeste toate rezultatele continute sau contemplate in stiinta necredincioasä, si stäruie si rivneste la propagarea lor in massele poporale. §tiinta lor invatä, cä I omul nu e altceva, decät un animal cu in- susiri mai distinse, cu aptitudini mai inalte. Iarä monogamia, impusä de morala crestinä, nu e altceva, decät relatiunea sees talä, po- leitä si rafinata prin cultura modernä, care inse isi are originile sale in relatiunile secsuale ale animalelor sélbatice, de unde au pornit, si prin gradatiuni deosebite au ajuns la starea de astäz. Socialistii se ni- zuiesc acum, ca si in privinta relatiunilor dintre secsul bärbätesc si femeiesc, se se revinä »la punctui de plecare al dezvoltärii omenimei«, si adecä la egalilatea perfeclä a femeilor cu bärbatii. (Bebel.' ln opul seu »Muierea«, p. 433, scrie: »Asläz stim deja, cä oamenii la inceput au träit ca anima- I leie«.) (Va urma.) Nici odatä nu s’a gäsit ceva mai po- trivit pentru aplicarea sentintei scoase din s. scriptura: »ex ore tuo te mdico«, »din gura ta te judec«, ca si reflecsiunile, ce le face scriitorul articolului de sub titlul de mai sus. Fiind cä cuprinde o chestie curat re- ligioasä, de cél mai maré interes pentru fratii nostri din Macedonia, si fiind cä ideile desfäsurate in acél articol sunt scoase toate din viata, natura si istoria bisericei cato- lice, si aplicate ca prin »licentia poetica« la biserica résáritului de sub pästorirea su- premá a »Patriarchului ecumenic« de Con- stantinopole. Läsäm se urmeze aici articolul din »Vremea« Nr. 263 ín intregimea sa, ca o märturisire pretioasä a gurei pecätosului in favorul ideii catolice, care e toatä in- treagä a noasträ: In Dumineca Floriilor Patriarhalul oecu- menic, se vede dintr’un scop de con§tiintä, spre a linisti constiintele drept credincio?ilor románi ortodoc?i in vederea Maréi säptämäni a Patimelor si a serbarei Sf. Inviere a Mántuitorului Lumei, a simtit trebuinta a da un comunicat oficios, prin care dezmintea oare-cum tendinta enciclicei Patriarchului cätre Episcopii greci din Macedónia, tägäduind intentia de prigonire impotriva clerului ?i poporului aromán ortodox din Macedonia. . Märturisim, cá am fost atät de plácut in- riuriti de acest comunicat incät ne-am legänat intro pioasä iluzie, in credinta cä Patriarchia a revenit la adevératele simtiminle evangelice ale inaltului apostolai, de care ar trebui sä fie insufletit pururea prímül §i cél mai inait Ierarch al Bisericei ortodoxé a Toatä Lumea. Dar n’a apucat sä treacä zilele sf. Pa^ti §i chiar din séptámána luminata, Patriarchia s’a insärcinal a ne destepta din amarnica decep- tiune in care cäzusem. lntr’adevär, organele Pa- triarchiei §i cele pan-elenice au umplut din nou lumea cu cele mai du^mänoase §tiri in potriva románilor macedoneni. Trecem peste incidentul de cgre se ocupä cu o nepotrivitä insistentä unele organe din presa Gapitalei, in privinta necitirei evangeliei in limba romána in biserica Patriarchiei Ia Marea Ve- cernie din prima zi a Pa^telui pronumitä A doaa Inviere, de oare-ce nu are nici o importantä externä; intru cál, fie-care proistos e liber a inPapizmul (ji'eeese.
