Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-05-15 / 2. szám

REVISTA CATOLICA.

19

tocmi ceremóniáiul serviciului séu, din inäuntrul bi&ericei sale, cum crede de cuviintä; iar o ase- menea omisiune care chiar de ar fi fost inten- tionatä, ceea ce nu pare a fi ín cazul ce ne preo- cupä, n’are nici o insemnätate in procesul des- chis de Patriarchie impotriva dreptului canonic §i sacru al poporului aromán ortodox din Macedonia, d’a se imbiserici in limba neamului la dumnezeestile slujbe din propriele sale biserici.

Dintr’o telegramä insä, sositä azi se vede, cä din Constantinopole s’a trirnes un comunicat oficios importantului organ diplomatic Politische Correspondenz care anuntänd demersui fäcut de ministrul Romäniei pe längä marele vizir §i mi- nistrul de interne, spre a atrage bägarea de seamä a Portei otomane asupra procedärei Pa- triarchului oecumenic fatä de aromänii din Macedonia, se formuleazä o nouä platformä a pa- pismului grecesc, care tinde a eluda amestecul Portei in regularea acestei grave cestiuni de ordine publica, sub pretextul atingerei privilegielor bisericei ortodoxé din imperiu) otoman, intru cät rezolvarea tutulor cestiunilor bisericefti ortodoxé ar apartine exclusiv sferelor de activitate a Patriarchatului oecumenic, care nu poate permite, ca din motive politice, sä se facä o deo- sebire intre credinciosii sei.

Cestiunea ast-feliu pusa, se reduce la o perfida insinuare greceasca, impotriva legitimelor dorinte ale poporului román macedonean ; cu in- dojta tendintä de a mäguli, pe d’o parte, domi- natia turceascä, iar pe de alta, de a promova politica pan-helenistä.

lntr’adevér, argutia motivelor politice, cu cari cautä Patriarchatul sä acopere acum refu- zul anti-canonic si anti-evangelic, de a autoriza celebrarea sf. liturghii in limba romänä din bi- sericile comunitätilor ortodoxé arománe din Macedonia, este de o rea credintä patontä; de oare- ce, n’a fost vorba nici-odatä ca aromänii orto- docsi-macedoneni cu clerul lot, sä se sustragä de sub obläduirea spiritualä si canonicä a ki- riarchilor legitime a Patriachului oecumenic, cum a fost cazul cu Bulgaria la 1868 care’si au creat, in potriva a^ezämintelor apostolice chiar in re- sedinta ierarchicä a capului spiritual al orlo- doxiei, o bisericä aparte, ce a rämas din aceastä pricinä excomunicatä din confederatia bisericilor ortodoxé a Toatä Lumea.

Ceea ce reclamä poporul román ortodox din Macedonia este, de a i se recunoaste o si- tuatie bisericeascä. identicä cu a poporului sérb din vechia Serbie, adecä: dreptul de a se imbiserici in limba romänä sub ocärmuirea canonicä si spiritualä a Patriarchiei; postulatul aromä- nilor nu e numai absolut indreptätit de doctrina Constanta de veacuri a Bisericei Ortodoxé, dar

! e cbiar mai modest decät al Serbilor §i a celor- ! lalle popoare ortodoxé din imperiu! Otoman.

Dat fund, cä Palriarchatul oecumenic a ad- mis in jurisdictia sa crearea a trei Eparchii sér- be§ti, intre care douä chiar cu rangul de Metropolit, pe care’i alege sinodul metropolitan din Constantinopol dintre- sérbi cetäteni supusi otto- mani, se vede cät e de rea credintä §i superficial argumentul ce se pune acum inainte a motivelor politice, spre a indestula^duhovniceasca j cerintä a credineiosilor ortodocsi aromäni din Macedonia.

Mai mult, Patriarchatu! oecumenic care’?i a mentinut drepturile sale de Suprematie nomi- nalä asupra Bisericilor ortodoxé din' Bosnia Hertegovina, dela ocuparea acestor provincii de cätre Austro-Ungaria, se multäme^te la ipopsi- flrea (preconizarea) spiritualä a Metropolitilor din Serajova §i Mostar asupra candidatilor de nationalitate serbä, pe care-i nutne^te Impäratui Austrieb

De unde rezultä. in chipul cel mai netägä- I duil, cä mentinendu-ne pe täremul absolut ca- 1 nonic §i al unitätei bisericei ortodoxé, Patriar- I chatul va trebui sä fie silit sä admitä egala in- I dreptätire evangelicä, cel putin a imbisericirei ! in limba maternä a poporului aromán din Macedonia; remäind datoria diplomatiei noastre sä dovedeascä unde se cuvine, cä incäpätinarea pa- pizmului grecesc, este cäläuzitä tocmai de motive J politice pentru sustinerea uneltirilor propagandei I pan-grecesci, in potriva cäreia la urma ürmei va j trebui sä ne opunem chiar cu forta, spre a obtine pentru fratii no§tri din Macedonia cel putin I lini^tea sufleteascä a credintei strämo^esci, cel mai sacru bun al ori cärui neam, dupä aceastä ve?nicä vale a plängerilor. Baba-Novak.

Si acum, onorati cetilori, iacä reflec- siunile obieclive, ce de sine se ivesc, me- diländ asupra accstui arlicol.

Mainainte de toate vine si imiteazä, fireste, foarte reu, vorba si conceptiunea märeatä, despre bisericä catolicä, ln care nota caracteristicä, esentialä, este unitatea.

Vor beste despre unitatea lisericei ortodoxé, de sub iurisdictiunea patriarchului ecumenic de Constantinopol, pre care 11 pune Cap al bisericei ortodoxé a Toatä Lumea.

Aceasla vorba insé nu se potriveste de loc cu starea realä a lucrurilor, nici cu istoria bisericei lui Christos. Scriitorul ar- ticolului vrea se punä cu de a sila pe bi- sericile^ »autocefale« haina mändrä a »uni-