Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-01-01 / 17. szám
REVISTA CATOLICA. 273 E drept, cä dupä 1860 fi 1870, s’au arétat un fel de redefteptare generalä, o mifcare vie, pe terenele vietii economice, industriale fi agri- cole. Aceasta insä au fost o luminä falsa, färä fiintä adeveratä. Pentru cä toatä desvoltarea industrial, toatä parada cu fabricile, cu sträzile, cu stabilimentele industriale, cu promovarea bi- nelui de obfte, erau intreprinderi Inselätoare ale unor speculanti, de multe-ori de onestitate pro- blematicä, cári isi bäteau joc de credulitatea pu- blicului, incasau milioanele in contul guvernelor fi al statului, fi au redus la o stare atät de cri- ticä pre acest popor bún, incát au ajuns se lucre mai mult numai se nu moarä de foame, decät. se cäftige ceva onorar sau subsistintä mai bunä fi sä-i ingrate pe stäpänii färä de suflet, cari esploatau munca fi sudoarea muncitorilor, ca se devinä milionari. Dupä dilapidarea averilor biserice§ti, au venit rindul la patrimoniile familii'or mari diu Italia, cari fi ele fäceau mult bine poporului, fi ti- neau un anumit ecvilibriu intre clasele munci- toare. Desfiintänd fi aceste averi mari, fi intränd in proprietatea unor capitalifti usurari fi a unor potentati dela bursä, pretensiunile capitalului asupra muncitorilor s’au fäcut din ce in ce mai vitrege. Uzura fi-au inältat pretutindenea capul, mai ales dupä ce s’au fters legea penalä in contra usurarilor färä de suflet, si asa toti cäti aveau lipsä de imprumuturi, simtiau presiunea teribilä a usurei, fi mai ales micii proprietari, industriafii mici, negustorii mai modefti, muncitorii si agri- cultorii. Cäträ toate aceste s’au adaus, cä statul avénd spese colosaié, ca mare putere, au recurs fi el Ia imprumuturi, cari la inceput au fost de tot oneroase, fi ca erarul public se poatä face fatä indatoririlor din ce in ce mai grele, au fost silit la fel de fei de soiuri de däri publice, pänä cänd cetätenii erau sä se rumpä sub sarcina greu- tälilor publice. Era deci timpul suprem, ca toti factorii sä se gändeascä la imbunätätirea sortii poporului, fi sä-fi indrepte privirea spre chestiile economice. Enciclicele iui Leon XIII au indicat natiu- nilor crestine calea si modul, cum sä se deslege chestia muncitorilor, cum sä se aducä ecvilibriu intre clasele deosebite sociale, si mai ales intre capital fi lucru de mänä. Aceste enciclice au devenit farul conducätor al actiunei catolice. S’au intemeiat nenumérate insotiri si asociatiuni industriale, economice, finantiale, tot cu scopul de a veni in ajulorul poporului, dändu-i de lucru. platä convenientä, fi imprumuturi cät mai ufoare la vreme de nevoie. Prin aceste mésuri se puteau retinea dela ademenirile infelätoare ale socialis- mului, scriind pe stindardul lor devisa: dreptate si iubirel Iubirea au fost admisä de toti. Nimenea nu trägea la indoialä, cä omul este dator a veni in ajutorul nenorocitilor. Insä in chestia dreptätii a iustipiei, s’au näscut opiniuni deosebite, defi toti erau do pärere, cä trebuie sä se facä ceva acomodare intre capital si intre muncä, fi cä muncitorii incä au drepturi, cari trebuiesc respectate. Catolicii nuiniti mai conservatori, erau de pärere, cä prea mult se vorbefte de dreptu- rile muncitorilor fatä de capitalifti, fi cä ar trebui a stärui mai mult asupra chestiei de da- torintä a claselor muncitoare, fatä de capitalifti, fatä de stäpänii lor. Catolicii numiti democrati, fäceau contrarul, imputänd conservatorilor, cä prea mult stäruie asupra chestiei de datorintä a muncitorilor, fi negligä de tot chestia drep- turilor muncitorilor, fatä de capitalifti, fatä de stäpänii lor. Alte imputäri grave ifi fäceau aceste frac- tiuni, invinuindu-se reciproc, cä conservatorii tin cu burghezimea liberalä fi bogatä, cä demo- cratii se aproprie prea tare de socialifti. Chestiile aceste se agitau mai ales in Franta fi in Belgia, unde sunt multi industrial bogati, de spirit creftinesc. In urma actiunei S. Scaun, a episcopatului, a clerului intreg, disputele aceste au incetat, ín acélé téri: insä cu atät mai vehement s’au aprins in Italia, fiind cä in congre- sele catolice din Taranto si din Bologna, spiritul democratic au rémas biruitor. Precum fu seninä fi binefäcätoare purtarea S. Scaun fatä de partidele din Franta fi Belgia, afa au fost fi este inteleaptä fi in mijlocul dis- putelor celor doue partidé din Italia. Actiunea lui Piu X are de scop de a im- päca ambe pärtile, conservänd o cale de mijloc, prin care se aratä, cä nu e bine astäz a se da in brätele unui conservativism anticvat, precum nu e bine nici a cocheta nejenat cu pasiunile democratice. Si aceasta actiune o conduce Piu X cu o manierä dulce, cuceritoare, nu vrea sä-fi impunä pärerea in mod auctoritativ, ci cautä a convinge pre toti despre corectitatea vointei sale Conservatorii spuneau prin ziarele lor, cä programele congresului din Bologna n’au fost apro- bate de auctoritatea superioarä eclesiasticä. Vine »Osservatore Romano«, foaia S. Scaun, fi declara, cä ftim, cä toate programele din cestiune au fost de mainainte aprobate de auctoritatea superioarä bisericeascä. Vin apoi democraticii mai inväpäiati, fi in convenirile lor discutä chestia, cä au sosit timpul, ca si noi se päfim la urna de alegeri politice, mai spuneau fi acea, cä e aprope ziua, cänd politica de »non expedit« a S. Scaun, va fi modificata, fi cä chiar fi Sfin- tia Sa Pontificele ar fi de aceasta pärere. Iacä foaia oficioasä, Osservatore Romano, vine la
