Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-01-01 / 17. szám

274

HEV]STA CATOLICA.

vreme, ?i spune, cä in causa pasivitätii poliíice intru nimie nu s’au strämutat opiniunea Sfintiei Sale, si a§a s’au §i luat dela ordinea zilei che- stia alegerilor polilice, desi multi tineri infocafi se vedeau deja §ezend pe bänoile Parlamentului italian.

Alt cas se ive^te. Vin cete-cete de peregrini de toate conditiunile, si fiind cä Sfintia Sa cu toti vorbeste in modul cel mai afabil, si ii bine- cuveuiä: s’au fäcut. vorba, cä asta insamnä apro- bareá opiniunilór lor despre mi^earea socialä. Dar iaeä »Osservalore Romano« declara, cä bi- necuvéntarea Sfintiei Sale nu insamnä aprobarea opiniunilor.

Asa lucreazä Piu X. Pre loti ii ascultäl ii intreabä, se intereseazä de toate, fiiud cä vrea sinceraminte binele poporului italian si a tuturor natiunilor. Nu vrea insá, ca un partid sau altul se monopolisese acliunea catolicä, bine st.iind, cä desi au toiitá bunävointa, iotusi, oumeni íiind, cäte-odatä se lasá a ti purtati de patimi, §i de porníri de résbunare, si atunci perd din vedere sfatul in telepi : medius tutissimus ibis.

In aceasta privirrtä Piu X procede ca un náier incercat, care le stie sä guverneze mersu 1 näii astfei, ca se incunjure si curentele si stán- cile primejdioase, sä nu -e espuná la infrángere §i perire. E lucru recunoscul, cä daca biserica lui Cliristos e espusä pretutindenea la lupte grele si la primejdii mari, aceste primejdii si lupte se gäsesc ca si concentrate in Italia $i mai ale« in Roma, unde trebue se apere libertatea Risericei §i a Pontilicatului, in contra sectelor politice, in contra liberalismului anticristian, in contra fra- masonismului, apói in contra socialismului. care aíesuieste ia toale principtíle creslme §í la toate institutiunile, ce se deriva din ele.

S’au lansat cuvéntul, cä Piu X pufin se intereseazä de causa Unirei bisericilor disidente. Ve pót asigura, cä chiar conlrarul e adevérat. Foarte adár.c si serios se intereseazä de aceasta maré si vitalä cbestie in tő Novembre avul fe- ricirea de a fi admis in audientá privatä, si Sfintia Sa ändutä au deschis cursui conversatiunei asupra acestui argument, §i timp de mai bine de o jumétute de oarä au ascultat cu maré interes modestele mele espuneri. Cänd l’au primit pre Archiepiscopul din Leopole, Monseniorul Se- zepticky, aseminea s’au interesat cu toalä solicitu- dinea, de starea biserio-i rutene-orientale. Ase- menea au voit se lie informat despre starea bi- sericei románé, cu ocasiunea audientiei episco- pului Mons. Radu. Síintia Sa au rémas indestuiit. §i atät de pläeut impresionat. incät au voit sä

dea o dovadä specialä despre interesarea sa cäl- duroasä pentru biserica romána, si pre 111. Sa l’au denumit »motu proprio« Conte Roman §i Asistent La Trónul Pontifical. Si cu cät ar create §i s’ar desvolta simpatia aceasta doveditä pentru biserica romänä, cänd ar vedea in jurul I seu o ceatä numeroasä de peregrini romäni, cari I se adevereascä prin un fapt public si impunelor romanitatea de sänge si de credintä a elemen- tului romän dela gurile Dunärii.

Peregrinajele nu inceteazä. Grupuri mai rnici sau mai numeroase, din toate pärtile Raliéi I §i din toatä lumea, vin cete-cete a-l venera pre urmätorul S Petru.

Piu X tine metodul acesta : in oarele antimeridiane audiente pentru afaceri bisericesti,

I oficiale. Dupä ameazäzi dela 3 — 5 audientele co- ; lecíive ale peregrinilor, in vre-o parte a pala- j tului Vatican. Trece prin sirele peregrinilor, le iritinde mäna spre särutarea inelului pastoral, are pentru fiecare un cuvént afabil. pärintesc, nscultá cererile propuse, §i concede nenumérate favoruri si gratíi bisericesti. Seara urmeazä iará audientele Episcopilor a Prelatilor, §i altor per- soarie de cunostintä sau de Incredere personalä

Guvernul nou al Raliéi pan’ acuma n’au facul, ceva pas positiv du^mänos in contra Bi- sericei. Teamä e, cä Giolitli totusi va ceda pre- siunei framasonismului in chestia cu divortul. Framasonii italiani se aflä in mare ferbere, pen- tru rusinea, ce i-au ajuns cu purtarea Marelui lor Orient Nathan, in causa asasinatului sevir?it asupra contelui Bonmartini, de cäträ Tuliu Murri si soru-sa. Asäsinul voia se scape cu fuga la Belgrad,, íji deacoio in Grecia. Si-au cerut cäiti de recomandat.iune pentru framasonii greci, dela 9efuI Nathan. Lucrul au fo«t descoperit, §i acum jupänul Nathan va fi inaintat tribunalului criminal. S’au fäeut unele declaratiuni esplica- tive din partea lui Nathan, voind a se escuza, insä un jurnal radical, »Gazeta Puporului« din Turin, au publicat o serie do epistole de ale lui Nathan, din cari se poate proba complicitatea lui in fuga pläuuitä de asasiuul Murri. Pare cä in toate reveiatiunile aceste se fie intrat mäna guvernului, carele vrea in sfir^it sä se ernanci- peze de sub presiunea ce o esercitä de múlta vreme framasonismul asupra guvernelor Haliéi.

JV. F.

Editor sji Redactor responsabil: Dr. YASILIU LUCACIU.

Baiainare (Nagy-Bánya), Tipariul tipografiei lui Stefan Nanasy