Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-01-01 / 17. szám
REVISTA CATOLICA 272 Multe si frumoase dovezi dau zi de zi cre- dincio^ii din toate partile despre alipirea lor ne- stramutatä cäträ Preacurata Fecioarä, care se venereazá in aceasta S. Bisericä, precum si despre sentimentele lor adänci si sincere cäträ re- ligiune, petrun^i fund, ea fericirea si inaintarea neamului románesc mai strälucit §i mai cuceritor se va reálisa in S. Unire a credintei ?i a iubirei cu S. Scaun Apostolic de Roma. Una din dovezile cele mai mi§cätoare este darui frumos, ce l’au oíerit bunii si evlaviosii credinciosi din comuna Porai, bisericei din Silesci. Anume, au daruit o Evangelie, artistic legata in aur, cu urmätoarea inscriptiune : »Intru roärirea lui Dumnezeu si in onoarea Preacuratei Fecioare Maria, Maica Romänilor. Credinciosii aici insemnati, din Pomi, däruesc aceasta S. Evangelie Bisericei greco-catolice din Sisesci, votiva pentru s. Unire a tuturor Romänilor cu s. Scaun Apostolic de Roma, 1908 Sebtembre 27«. Chioranu Georgiu §i Barburu lleana, Cosma näsc. Siladi Sia veduvä, Nastai Floare, Tamasiu näsc. Deditu Anica veduvä, Stefan näsc. Barbur Anutia, Pasca näsc. luhasu Maria, Barbur näsc. Deditu Maria véd., Osianu näsc. Babanu Floare, Babanu näsc. Barbur Floare veduvä, Barbur näsc. Nastai Maria, Georgier Ver. veduvä, G?.vri?iu näsc. Dunca Floare veduvä, Groza näsc. Micläu?iu Floare veduvä, luhasu näsc. Simon Nasta veduvä, Stef näsc. Boitor Irina veduvä, Robotinu Veronica, Codatiu näsc. Barbur Maria, Festatu näsc. Cosma Irina ved., Barbur näsc. Stef Maria, Mi- eläusiu näsc. Fértata Floare, Dúcai näsc. Coste Floare, Barbur näsc. Micläusiu veduvä, Grozianu näsc. Sava Maria veduvä, Coltiuranu näsc. Osianu Afimia Moraru näsc. Simon Floare veduvä, Simon Vasiliu sóidat, Barbul Georgiu sóidat. Semnat 1903 Sept. 27 prin Aurel Pe'.le parocb gr.-cat, in Pomi. Darui acesta e semnul legäturei de dragoste Intre credinciosi, e protestul sentimentului religiös in contra asupritorilor, e dovadä de alipirea romänilor cäträ Preacurata Fecioarä. Onoare bravuiui preot Aureliu Pelle, carele atät de frumos au interpretat sentimentul bu- nilor säi poporeni: onoare bravuiui popor din comuna frunta§e Pomi, cari au dat aceasta dovadä de iubire cäträ Maica Säntä, §i de price- pere lämuritä, cä unde si pe ce cale au sä-si caute romänii fericirea lor. Preotul si poporul din Sise?ci, deodatä cu euvinte de multämitä le trämit oftarea ferbinte esprimatä in cäntecul poporului: »La multi fericiti ani< ! CORESPONDENTE. Roma, Decembre, 1903. Onoratä Redacbiune, Astäzi toti catolicii buni tin la idea, cä trebuie sä ne preocupäm serios du numai de soartea s; iritualá a eredinciosilor, ci §i. de interesele for temporale, materiale. Asta se‘referes te ln genere la clasa mare a muncitorilor, fie industrial din orase, fie agricultorii. lucrätorii d<e pänient de pe la sate. Guvernele din Europa si din America, pán’ acuma s’au preocupat es- clusiv numai de sisteme politice, si cele ce ar privi imediat §i deadreptul viata economicä, nu le-au bágat in séamá. Din acest obicei réu ur- meazä, cä clasele sociale dirigiuitoare si astäzi se pasioneazä mai mult pentru chestiile politice, deeät pentru cele economice. Esceptiune fac in anii din urmä Englitera §i Statele-Unite, cari §i-au pus de baza politicei lor economia publicä, ädecä bogätia nationalä. Mai ales la natiunile latiné, prevaleazä incä tot numai chestiile politice, iarä cele economice sunt läsate pe planuri inferioare, din ce urmeazä dezechilibrarea finantelor, neajunsurile arnenin- tätoare in clasele mai putin bogate, §i intre proletáré Se consioeräm lucrurile mai deaproape in Italia. Revolutiunea politicä, ca se ajungä la con- stituirea unitätii Italiei, s’au folosit de toate pa- timile elementelor malcontente si putin solide, si cu violentä au distrus tot ce au cugetat ca stä in calea proiectatei Unitäti. Si puterea lor legalä o-au demonstrat mai ales fatä de institu- tiunile eclesiastice, mänästiri, fundatiuni pie, spi- taluri, etc. suprimändu-le, si eonfiscänd averile lor mobile si imobile. Aceste bunuri insä erau, formau avere na- tionalä, si depredändu-le au urmat turburäri atät in finantele térii, cät §i in viata publicä socialä, mai ales a clasei muncitorilor, care in acele bunuri si institutiuni isi gásia scut si apérare.
